"Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania" - aceasta este una din prevederile articolului 19 din Constitutia Romaniei, cea care ii scapa de pedepse pe brailenii care au comis fapte penale in strainatate. Practic, daca au reusit sa se intoarca in Romania inainte ca politia din tarile in care au savirsit infractiunile sa reuseasca sa-i prinda, ei nici nu trebuie sa se ascunda, pentru ca sint ca si scapati de consecintele faptelor comise. Exista, totusi, o derogare de la aceasta prevedere ce stabileste ca cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate, dar ca expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie. Cu toate acestea, sint foarte rare cazurile in care instanta accepta cererea de extradare, fara consimtamintul persoanei vizate.
Politia braileana nu are o situatie exacta cu brailenii pentru care s-a solicitat extradarea, dar ne-a precizat faptul ca numarul nu este foarte mare. Si asta nu pentru ca nu am ocupa un loc fruntas in topul infractorilor, ci, din contra, pentru ca numarul brailenilor care au comis infractiuni in strainatate este de ordinul miilor. Majoritatea au fost prinsi in Spania, Italia si Germania, au fost arestati si ulterior expulzati, deoarece infractiunile comise erau minore. Autoritatile din tarile respective nu se mai chinuie sa le faca dosare pentru aceste fapte deoarece asta ar insemna ca inchisorile lor sa devina neincapatoare. Acesta este si motivul pentru care nici numarul cererilor de extradare nu este foarte mare, autoritatile straine limitindu-se doar la a cere braileni care au comis infractiuni grave si pe care nu au reusit sa-i prinda. "Daca reusesc sa fuga din tara in care au comis infractiunile, dar au mandate internationale si sint prinsi pe teritoriul altor tari, sint trimisi in tara in care au comis faptele. Dar ei se intorc acasa pentru ca stiu ca aici nu au ce sa le faca. La Curtea de Apel invinuitul este instiintat cu privire la motivele pentru care s-a solicitat extradarea sa si practic i se cere consimtamintul pentru a fi extradat", ne-au precizat surse din cadrul Compartimentului Urmariri al Serviciului de Investigatii Criminale.
Extradare cu consimtamintul invinuitului
Legislatia in vigoare care reglementeaza extradarea precizeaza ca cetatenii romani nu pot fi extradati daca nu este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: persoana are si cetatenia statului solicitant, domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare sau a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, daca statul solicitant este membru al Uniunii Europene. In ultimele doua situatii, atunci cind extradarea se solicita in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii, o conditie suplimentara este ca statul solicitant sa dea asigurari suficiente ca, in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate printr-o hotarire judecatoreasca definitiva, persoana extradata va fi transferata in vederea executarii pedepsei in Romania.
La primul termen stabilit de Curtea de Apel, instanta ii ia o declaratie persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un aparator din oficiu, daca nu exista un avocat ales. Dupa interogatoriu, aceasta poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare. In cazul in care se opune cererii de extradare, persoana respectiva isi va putea formula apararile oral si in scris si totodata va putea propune probe. Opozitia nu poate fi intemeiata decit pe motiv ca nu este persoana urmarita sau ca nu sint indeplinite conditiile pentru extradare.
De asemenea, exista si varianta de a declara in fata instantei ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apara impotriva cererii de extradare si ca isi da consimtamintul sa fie extradata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant. Declaratia sa este consemnata intr-un proces-verbal si, dupa ce instanta constata ca persoana in cauza este pe deplin constienta de consecintele optiunii sale, instanta, luind si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista vreun impediment care exclude extradarea. Daca se constata ca extradarea voluntara este admisibila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune totodata asupra masurii preventive necesare sa fie luate pina la predarea persoanei extradabile.
Un brailean invinuit pentru omor a acceptat extradarea
Desi sint extrem de rare, exista si cazuri in care brailenii si-au dat consimtamintul pentru a fi extradati in vederea cercetarilor in cauze penale. Cel mai recent exemplu este al unui brailean invinuit pentru omor, in Italia. Sfatuit de avocat sa se prezinte pentru cercetari deoarece poate scapa fara pedeapsa, braileanul a acceptat extradarea, vrind sa-si demonstreze nevinovatia.
Nu numai Romania isi protejeaza cetatenii, fie ca sint chiar infractori, ci toate tarile adopta aceasta atitudine. Politia braileana incearca sa puna mina pe doi turci, care au comis infractiuni in Braila si care au parasit tara in faza de judecata, fiind judecati in stare de libertate. Unul dintre ei este cautat pentru evaziune fiscala, fals, uz de fals si inselaciune, iar cel de-al doilea pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor si inselaciune. Pina de curind, alaturi de acestia s-a aflat si un bulgar, condamnat pentru incalcarea regimului circulatiei rutiere. Si acesta a plecat din Romania tot in timpul judecatii si s-a ascuns bine, pina cind fapta s-a prescris.
De la 1 ianuarie 2007, odata cu intrarea in Uniunea Europeana si cu eliminarea granitelor, Romania nu isi va mai putea proteja infractorii. Desi, pina in acest moment, nu a aparut nici un act normativ care sa stipuleze ce se va intimpla in situatiile de genul celor prezentate mai sus, este cunoscut faptul ca statele membre UE au drum liber intre ele si in privinta infractorilor.
Politia braileana nu are o situatie exacta cu brailenii pentru care s-a solicitat extradarea, dar ne-a precizat faptul ca numarul nu este foarte mare. Si asta nu pentru ca nu am ocupa un loc fruntas in topul infractorilor, ci, din contra, pentru ca numarul brailenilor care au comis infractiuni in strainatate este de ordinul miilor. Majoritatea au fost prinsi in Spania, Italia si Germania, au fost arestati si ulterior expulzati, deoarece infractiunile comise erau minore. Autoritatile din tarile respective nu se mai chinuie sa le faca dosare pentru aceste fapte deoarece asta ar insemna ca inchisorile lor sa devina neincapatoare. Acesta este si motivul pentru care nici numarul cererilor de extradare nu este foarte mare, autoritatile straine limitindu-se doar la a cere braileni care au comis infractiuni grave si pe care nu au reusit sa-i prinda. "Daca reusesc sa fuga din tara in care au comis infractiunile, dar au mandate internationale si sint prinsi pe teritoriul altor tari, sint trimisi in tara in care au comis faptele. Dar ei se intorc acasa pentru ca stiu ca aici nu au ce sa le faca. La Curtea de Apel invinuitul este instiintat cu privire la motivele pentru care s-a solicitat extradarea sa si practic i se cere consimtamintul pentru a fi extradat", ne-au precizat surse din cadrul Compartimentului Urmariri al Serviciului de Investigatii Criminale.
Extradare cu consimtamintul invinuitului
Legislatia in vigoare care reglementeaza extradarea precizeaza ca cetatenii romani nu pot fi extradati daca nu este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: persoana are si cetatenia statului solicitant, domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare sau a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, daca statul solicitant este membru al Uniunii Europene. In ultimele doua situatii, atunci cind extradarea se solicita in vederea efectuarii urmaririi penale sau a judecatii, o conditie suplimentara este ca statul solicitant sa dea asigurari suficiente ca, in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate printr-o hotarire judecatoreasca definitiva, persoana extradata va fi transferata in vederea executarii pedepsei in Romania.
La primul termen stabilit de Curtea de Apel, instanta ii ia o declaratie persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un aparator din oficiu, daca nu exista un avocat ales. Dupa interogatoriu, aceasta poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare. In cazul in care se opune cererii de extradare, persoana respectiva isi va putea formula apararile oral si in scris si totodata va putea propune probe. Opozitia nu poate fi intemeiata decit pe motiv ca nu este persoana urmarita sau ca nu sint indeplinite conditiile pentru extradare.
De asemenea, exista si varianta de a declara in fata instantei ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apara impotriva cererii de extradare si ca isi da consimtamintul sa fie extradata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant. Declaratia sa este consemnata intr-un proces-verbal si, dupa ce instanta constata ca persoana in cauza este pe deplin constienta de consecintele optiunii sale, instanta, luind si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista vreun impediment care exclude extradarea. Daca se constata ca extradarea voluntara este admisibila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune totodata asupra masurii preventive necesare sa fie luate pina la predarea persoanei extradabile.
Un brailean invinuit pentru omor a acceptat extradarea
Desi sint extrem de rare, exista si cazuri in care brailenii si-au dat consimtamintul pentru a fi extradati in vederea cercetarilor in cauze penale. Cel mai recent exemplu este al unui brailean invinuit pentru omor, in Italia. Sfatuit de avocat sa se prezinte pentru cercetari deoarece poate scapa fara pedeapsa, braileanul a acceptat extradarea, vrind sa-si demonstreze nevinovatia.
Nu numai Romania isi protejeaza cetatenii, fie ca sint chiar infractori, ci toate tarile adopta aceasta atitudine. Politia braileana incearca sa puna mina pe doi turci, care au comis infractiuni in Braila si care au parasit tara in faza de judecata, fiind judecati in stare de libertate. Unul dintre ei este cautat pentru evaziune fiscala, fals, uz de fals si inselaciune, iar cel de-al doilea pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor si inselaciune. Pina de curind, alaturi de acestia s-a aflat si un bulgar, condamnat pentru incalcarea regimului circulatiei rutiere. Si acesta a plecat din Romania tot in timpul judecatii si s-a ascuns bine, pina cind fapta s-a prescris.
De la 1 ianuarie 2007, odata cu intrarea in Uniunea Europeana si cu eliminarea granitelor, Romania nu isi va mai putea proteja infractorii. Desi, pina in acest moment, nu a aparut nici un act normativ care sa stipuleze ce se va intimpla in situatiile de genul celor prezentate mai sus, este cunoscut faptul ca statele membre UE au drum liber intre ele si in privinta infractorilor.
