• la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi unităţile subordonate, activitatea pe anul trecut s-a desfăşurat în condiţii normale, în ciuda lipsei acute de procurori • situaţia cea mai gravă este chiar la PT Brăila, unde se lucrează la dosare grele, pe statul de funcţii fiind prevăzut un număr de 14 posturi de procurori, din care au fost ocupate în medie 5 posturi • doi procurori au fost delegaţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj • la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, statul de funcţii prevede 13 posturi de procurori, din care au fost ocupate în medie 7 posturi, un procuror fiind delegat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila • efectiv, procurorii brăileni, ajutaţi de personalul auxiliar - grefieri, trebuie să soluţioneze miile de dosare înregistrate • în 2019, unitatea a înregistrat un număr de 20.072 cauze de soluţionat, în scădere cu 251 faţă de anul anterior (20.323)
Procurorii brăileni “luptă” cu miile de dosare aflate pe rol şi care trebuie soluţionate. Chiar dacă este o criză acută de personal la unităţile de parchet, cel mai afectat fiind Parchetul de pe lângă Tribunalul (PT) Brăila, unde ajung cele mai grele cauze şi unde lucrează 5 procurori, deşi pe statul de funcţii sunt prevăzute 14 posturi, dosarele trebuie soluţionate. Potrivit raportului de bilanţ, anul trecut, peste 20.000 de dosare au fost în lucru la Parchet. Statul de funcţii al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi unităţilor locale subordonate cuprinde un număr de 33 posturi de procurori, din care, în cursul anului 2019, au fost ocupate efectiv 16 posturi. Rezultatele bune ale activităţii desfăşurate de parchetele de pe raza judeţului Brăila, se arată în raportul de bilanţ, sunt datorate eforturilor permanente depuse de procurori şi personalul auxiliar de specialitate.
Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Marinela Coşniţă, ne-a declarat că, anul 2019, a reprezentat pentru colectivul de procurori al PT Brăila şi unităţilor locale, o nouă provocare în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată, raportat la deficitul de personal şi multitudinea activităţilor de îndeplinit în acest context. “Mai precis, un număr de doar 16 procurori au asigurat desfăşurarea activităţilor specifice Ministerului Public, pentru comunitatea brăileană care cuprinde aproximativ 342.663 locuitori. Cu toate acestea, unităţile de parchet au şansa unui colectiv de oameni, procurori, caracterizaţi prin dinamism, profesionalism, solidaritate, reuşindu-se astfel depăşirea provocării menţionate şi obţinerea unor rezultate pozitive. Magistraţii procurori au acţionat în anul 2019 pentru combaterea cu fermitate a criminalităţii, în toate formele specifice de manifestare, precum şi a cauzalităţii sale complexe, obiectiv fundamental al Ministerului Public. Activitatea unităţilorde parchet s-a desfăşurat în parametrii normali, având ca obiectiv combaterea infracţionalităţii în domeniile prioritare are Ministerului Public, respectiv corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, infracţiuni de mare violenţă, fără a exclude însă şi celelalte domenii. Apărarea ordinii de drept, aflarea adevărului cu privire la faptele cu care suntem sesizaţi, şi nu în ultimul rând, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, a reprezentat şi reprezintă un deziderat al întregului colectiv de procurori. Rolul constituţional al Ministerului Public ne conferă o responsabilitate mare în activitatea desfăşurată, vizând asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale omului, în concordanţă cu legea fundamentală a României, cu practica CEDO şi a CJUE , cu dispoziţiile Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale , precum şi cu prevederile Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene”, a precizat prim procurorul PT Brăila.
Resursele umane la nivelul Parchetului
Doar jumătate din posturile de procurori sunt ocupate. Statul de funcţii al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi unităţilor locale subordonate cuprinde un număr de 33 posturi de procurori, însă ocuparea a fost de 48,48%.
În raportul de bilanţ se arată că, în anul 2019, PT Brăila s-a confruntat cu o lipsă acută de procurori, astfel că, pentru buna desfăşurare a activităţii, în perioada ianuarie - octombrie au fost delegaţi 2 procurori de la parchetele din ţară.
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, statul de funcţii prevede un număr de 14 posturi de procurori, din care au fost ocupate în medie un număr de 5 posturi, prin care efectiv au desfăşurat activitatea 5 procurori. Doi procurori au fost delegaţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj. Pe de altă parte, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, statul de funcţii prevede un număr de 13 posturi de procurori, din care au fost ocupate în medie 7 posturi, un procuror fiind delegat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei, statul de funcţii prevede 3 posturi de procurori, fiind ocupate la sfârşitul anului 2 posturi, după plecarea procurorului Dinică Mihai Gabriel, începând cu luna iunie 2019. De asemenea, începând cu data de 1 septembrie 2019, un procuror are contractul de muncă suspendat pe perioada maternală. Activitatea în anul 2019 s-a desfăşurat cu o medie de 2 procurori. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei, statul de funcţii prevede un număr de 3 posturi, ocupate în totalitate până la data de 6 aprilie 2019, când s-a pensionat procurorul Marin Tudose.
Ajutorul pentru procurori vine însă şi din partea personalului auxiliar, adică grefierii. “La PT Brăila şi unităţile din subordine statul de funcţii prevede un număr de 25 posturi de personal auxiliar de specialitate (grefă şi specialişti IT), gradul de ocupare pe anul 2019 fiind de 100%. Numai la PT Brăila sunt prevăzute 11 posturi de personal auxiliar, toate fiind ocupate anul trecut. La PT Brăila sunt aprobate 6 posturi de funcţionari publici, din care 3 posturi de specialişti antifraudă, în 2019 fiind ocupate 83,33%. La PJ Brăila sunt prevăzute 10 posturi de personal auxiliar de specialitate, în anul 2019 media de ocupare fiind de 100%. La Parchetul Făurei şi Parchetul Însurăţei, sunt prevăzute câte 2 posturi de personal auxiliar, acestea fiind ocupate”, se arată în bilanţul PT Brăila, pe anul 2019.
În anul 2019, la toate unităţile s-a urmărit permanent modul de îndeplinire a atribuţiilor de către întreg personalul, efectuându-se verificări cu privire la modul de planificare de către fiecare a priorităţilor, a anchetei penale, supravegherii urmăririi penale şi soluţionării cu celeritate a cauzelor. Întreg personalul a participat la colocviile planificate trimestrial cu teme de actualitate ori periodic cu teme privind problemele legate de intrarea în vigoare a Codului penal şi Codului de Procedură penală. Anul trecut, starea disciplinară la unităţile de parchet a fost foarte bună şi nu s-a aplicat vreo sancţiune disciplinară.
Prea multe dosare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila
Ţinându-se cont de schema de procurori neocupată la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi volumul mare de dosare înregistrate spre soluţionare, se arată în raportul de bilanţ, unele dintre acestea au fost preluate spre supraveghere şi soluţionare de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Astfel, în anul 2019, au fost preluate spre soluţionare un număr de 558 de cauze de la unităţile subordonate din judeţ, respectiv 395 cauze de la PJ Brăila, 130 dosare PJ Făurei şi PJ Însurăţei - 33 de dosare.
În anul 2019, numărul dosarelor penale în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală conform art. 318 din Cod de procedură penală a fost de 1.936 de cauze, din care 21 la PT Brăila, 1.403 la PJ Brăila, 235 la PJ Făurei şi 277 cauze la PJ Însurăţei. În aceste cazuri procurorii au efectuat cercetarea, însă s-a renunţat la urmărire, în sensul că nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, fiind vorba practic de vechea amendă penală. Potrivit art. 318 CCP, se poate renunţa la urmărirea penală: «În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia».
Se poate renunţa la urmărirea penală şi procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe obligaţii, printre care se numără aceea de a înlătura consecinţele faptei penale, să repare paguba produsă sau să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia. Se poate impune şi ca inculpatul să ceară public scuze persoanei vătămate, sau să efectueze muncă neremunerată în folosul comunităţii, sau să frecventeze un program de consiliere. Prevederile legale sunt mult mai multe.
După cum se arată în raportul de bilanţ, anul trecut, a scăzut cu 251 numărul cauzelor de soluţionat (la 20.072 faţă de 20.323), cu 124 numărul cauzelor soluţionate (la 9.525 faţă de 9.649) şi numărul cauzelor soluţionate prin rechizitoriu cu 135 (510 faţă de 645 în anul 2018).
Mai multe infracţiuni de corupţie
Astfel, în anul 2019, arată procurorii, au fost trimişi în judecată cu 194 de inculpaţi mai puţin (612 faţă de 806), dintre aceştia 44 de inculpaţi în stare de arest preventiv. Având în vedere obiectivele prioritare ale Parchetului, anul trecut a crescut numărul cauzelor de soluţionat şi soluţionate privind infracţiunea de evaziune fiscală, fiind trimişi în judecată 11 inculpaţi (8 persoane fizice şi 3 persoane juridice). Numărul cauzelor soluţionate privind infracţiunea de corupţie a crescut de la 12 cauze în anul 2018, la 36 de cauze în anul 2019, fiind soluţionate 3 cauze penale, iar o cauză a fost soluţionată prin acord de recunoaştere a vinovăţiei. Pentru infracţiunea de contrabandă au fost trimişi în judecată 12 inculpaţi, faţă de 18 inculpaţi în anul 2018. În sectorul judiciar, a crescut numărul dosarelor soluţionate cu participarea procurorului la 6.785, faţă de 5.743, din care 5.535 cauze penale şi 1.250 cauze civile.
În raportul de bilanţ se mai mai arată că, în anul 2019, au fost trimişi în judecată 157 de inculpaţi pentru infracţiuni contra persoanei, pentru omor 12 persoane, din care 6 au fost tentative de omor. Pentru ucidere din culpă au fost trimişi în judecată 4 inculpaţi, alţi 102 pentru infracţiuni de lovire sau alte violenţe, 14 pentru vătămare corporală din culpă, 5 pentru lipsire de libertate în mod ilegal şi 7 pentru ameninţare. S-a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi pentru viol, alţii 2 pentru agresiune sexuală şi 2 pentru act sexual cu un minor. Un număr de 113 inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru furt şi 22 pentru infracţiuni de tâlhărie. Trei persoane au fost trimise în judecată pentru infracţiuni de corupţie, fiind vorba despre dare de mită, iar alte 12 pentru delapidare, 6 pentru infracţiuni de fals şi alte 6 pentru falsuri în înscrisuri. Procurorii au dispus trimiterea în judecată a 195 de inculpaţi pentru infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.
Cele mai grele dosare: “Dasaev” şi “Atacul de la Mall”
În bilanţul pe anul 2019 se face şi o prezentare a celor mai importante cauze soluţionate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi unităţile din circumscripţie.
Cap de listă la PT Brăila este dosarul în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Husein Daniel Gabriel, zis “Dasev”, pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de omor calificat, port şi folosire fără drept de obiecte periculoase, tulburarea ordinii şi liniştii publice. Este vorba despre atacul violent din incinta clubului “Music Pub”, faptă comisă în noaptea de 15 spre 16 septembrie 2018, Husein fiind acuzat că ar fi înjunghiat doi sportivi ai clubului de baschet Cuza Sport, de origine americană. Victimele au ajuns în stare gravă la spital.
Alături de Husein, în acelaşi dosar mai sunt judecaţi inculpaţii: Mocanu Georgel (lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice), Matei Valentin (lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice), Dobraniş Valentin (tulburarea ordinii şi liniştii publice), Bulza Valentin Cătălin (lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice), Tătaru Vasile (favorizarea infractorului), Fătăligă Nicuşor (mărturie mincinoasă), Niculae Daniel Vasile (mărturie mincinoasă), Popa Florian (mărturie mincinoasă). Dosarul se află înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila, judecata fiind în curs.
Un alt dosar prezentat de procurori este cel al atacatorului de la Mall, Marius Valentin Parfenie, trimis şi el în judecată pentru mai multe infracţiuni detentativă de omor, fapte de o violenţă extremă fiind comise în data de 11 noiembrie 2018.
Parfenie a fost condamnat de Tribunalul Brăila la o pedeapsă record de 30 de ani închisoare, însă atacatorul de la Mall a formulat apel, dosarul fiind la Curtea de Apel Galaţi.
De la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila este prezentat un caz de lipsire de libertate în mod ilegal, fiind vorba despre brăileanul care şi-a terorizat fosta soţie şi a încălcat în repetate rânduri măsurile impuse prin ordinul de protecţie emis, prin care îi era interzis să se apropie pe femeie.
Tot procurorii de la PJ Brăila au dispus trimiterea în judecată a unor spărgători de case, fiind vorba despre cinci inculpaţi, printre care se numără şi fiul interlopului “Maghighi”. Acesta din urmă a fost cel care a dat un pont ce a dus la comiterea unui furt de miliarde. Un brăilean care lucrează prin Anglia s-a trezit că i-a fost golită casa din municipiul Brăila, şi nu era vorba despre vreun furt banal, ci de o valoare de 450.000 lei. Dosarul este pe rolul Judecătoriei Brăila.
