Minorii care comit infractiuni grave ar putea ajunge direct de la scoala dupa gratii, daca oficialii Ministerului Justitiei vor opera schimbari majore in Codul Penal roman. Desi nu exista nici o decizie oficiala in acest sens, se preconizeaza ca, in cel mai scurt timp, legislatia va prevede reducerea virstei de la care un minor sa raspunda penal, de la 14 ani cit este acum, la doar 13 ani. Statisiticile arata clar o crestere alarmanta a cazurilor in care minorii comit fapte antisociale si o scadere a virstei de la care acestia incalca grav legea, ajungind sa ucida cu singe rece.
La ora actuala, Codul Penal roman prevede ca minorul vinovat de o fapta penala poate suporta o masura educativa sau poate fi pedepsit efectiv cu inchisoarea. La alegerea sanctiunii, se tine seama insa de pericolul social al faptei savirsite, de starea sa fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportament, de conditiile in care a crescut si s-a dezvoltat si de orice alte elemente ce l-ar putea caracteriza pe minor. Minorii care nu au implinit 14 ani nu raspund penal. Cei care au virste cuprinse intre 14 si 16 ani, raspund penal numai daca se dovedeste ca au savirsit fapta cu discernamint. Minorii care au implinit 16 ani raspund penal, cu exceptia cazului cind se dovedeste ca nu au avut ratiune.
Masurile educative care se pot lua fata de un minor sint, potrivit Codului Penal: mustrarea, libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de reeducare si internarea intr-un institut medical-educativ. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza de catre instanta ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.
Daca s-ar reduce virsta minima de la care un minor ar putea ajunge la inchisoare, cum umbla zvonurile, infractorii de doar 13 ani pot nimeri direct de la scoala primara, in puscarie, daca infractiunile comise sint deosebit de grave. Cu toate acestea, noile prevederi din Codul Penal le-ar permite judecatorilor sa fie un pic mai ingaduitori atunci cind dau o pedeapsa pentru minori. Altfel spus, doar in cazuri exceptionale acestia pot ajuinge la puscarie. Minorii "problema" ar fi monitorizati 24 de ore din 24 de catre consilierii de probatiune, acestia verificind daca pustii merg la scoala sau daca nu comit alte fapte antisociale. Noile prevederi i-ar descuraja, totusi, pe cei care isi trimit copiii la cersit pentru ca nu raspund penal sau care-si indeamna odraslele sa fure, din aceleasi considerente. Problema este, cel putin la nivel national, lipsa specialistilor in domeniu. In capitala, spre exemplu, exista doar 22 de psihologi care se ocupa de soarta a peste 500 de infractori minori.
Intr-un an, aproape 500 de referate de evaluare pentru minori-problema
Potrivit Serviciului de Probatiune de pe linga Tribunalul Braila, in primul semestru al anului, institutia a intocmit 200 de referate de evaluare pentru invinuiti si inculpati minori, la solicitarea organelor de urmarire penala si a instantelor de judecata. Totodata, in anul 2007, s-au redactat nu mai putin de 478 de referate de evaluare pentru astfel de minori-problema. Serviciul de Probatiune de pe ling Tribunalul Braila are la ora actuala 8 consilieri de probatiune, precum si dotarea materiala necesara desfasurarii activitatii in conditii normale. De altfel, institutia isi va deschide in curind un sediu secundar in satul Filipesti, comuna Surdila Gaiseanca, unde periodic consilierii se vor deplasa pentru intocmirea referatelor de evaluare, fara deplasarea persoanelor in cauza.
Daca faptele mai putin grave - furturi, loviri etc - savirsite de minori ajung sa fie solutionate de Judecatoria Braila, exista altele mult mai grave, ce-i drept, mai putine, care sint de competenta instantei superioare. Potrivit unui comunicat semnat de purtatorul de cuvint al Tribunalului Braila, judecator Lenuta Mocanu, in primul semestru al anului, pe rolul instanei respective s-au inregistrat trei dosare penale in care inculpatii sint minori. Cei trei minori infractori fusesera trimisi in judecata pentru viol, omor si omor calificat. In aceeasi perioada, s-a solicitat arestarea preventiva a altor doi minori acuzati de tentativa la omor si omor calificat. Singurul minor-victima a fost cel din dosarul de viol, la care s-a facut referire. In primul semestru al lui 2007, insa, au ajuns in fata magistratilor de la Tribunal doi minori, acuzati de violare de domiciliu, furt si tentativa de omor, iar ca parti vatamate au fost minori, unul fiind violat, celalalt ucis cu singe rece.
Minorii nu trebuie sa ajunga la inchisoare, aceasta fiind ultima solutie
Legat de aceasta propunere a Ministerului de Justitie, conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), este de parere ca scopul nu este ca minorul sa ajunga la inchisoare, fiind important sa se puna accent pe latura preventiva. Minorii care comit fapte penale pot fi adusi pe calea cea dreapta prin masuri educative, beneficiind de o supraveghere specializata, in astfel de cazuri fiind nevoie de o colaborare intre mai multe institutii, familie, autoritati locale. De cele mai multe ori, acesti copii sint si elevi astfel ca, pe linga parinti, profesorii au si ei un rol important in educatie. "Fiind o institutie care protejeaza si promoveaza drepturile copilului noi nu putem decit sa sustinem si sa punem in practica mijloace de natura educativa privind dezvoltarea copilului. Indiferent de actele de indisciplina, de natura devianta, chiar forme grave de delicventa juvenila este clar ca noi ca asistenti sociali, psihologi, pedagogi sustinem ca fiecare copil este educabil, iar eforturile noastre trebuie sa fie de natura instructiv-educativa, sa-l ajutam sa-si formeze o tabla de valori autentica si in raport cu aceasta sa se si comporte", a precizat directorul general al institutiei Alexandru Sculschi. Totusi, statisticile arata ca numarul cazurilor de delicventa juvenila este in crestere, iar virsta de la care minorii comit fapte penale este tot mai mica. Anul acesta in evidentele DGASPC au intrat 220 de cazuri de delicventa juvenila si comportament deviant, 149 in mediul urban si 70 in mediul rural. In 2008, a fost sesizat Parchetul in 76 de cazuri de delicventa juvenila, 45 fiind inregistrate in mediul rural si 39 in urban, fiind vorba despre fapte penale comise de minori care nu raspund penal. Aproximativ 60% din cei care savirsesc fapte penale au 13 ani, iar 40% au 14 ani neimpliniti, deci nu raspund penal. "Din perspectiva psihologiei copilului, mari diferente intre copilul de 13 ani si cel de 14 ani nu exista. Au capacitate de modificare comportamentala asemanatoare, o ruptura mai pronuntata se produce de la 16 ani la fete si 17 - 18 ani la baieti. Nu as putea da un raspuns transant in aceasta problema", a mai spus Sculschi.
La rindul sau, directorul adjunct al DGASPC, Simona Cimpoae, ne-a declarat ca a fost depus si un proiect prin care institutia sa se ocupe de cazurile de copii care au intrat deja in sectorul delicventei juvenile, mai ales ca legislatia in domeniu prevede masura supravegherii specializate a copilului delicvent. Proiectul consta in infiintarea unui Complex de Servicii pentru Copilul Delicvent, cu doua componente, respectiv un centru rezidential ce va avea 10 locuri si un centru de zi, cu 15-20 de locuri. Copiii vor veni la centru, pot participa la diverse activitati. Initial se incearca reintegrarea in familie sau plasarea la un asistent maternal, ultima solutie fiind centrul rezidential, asta daca minorul nu a putut fi integrat sau familia nu poate face fata nevoilor copilului.
Pe de alta parte, directorul Alexandru Sculschi a mai spus ca o masura de genul acesta, coborirea virstei de la 14 la 13 ani, la care minorul sa raspunda penal, va avea ca o consecinta cresterea numarului de tineri din Penitenciarul pentru Minori si Tineri, de aceea trebuie studiat daca este de acceptat un astfel de lucru. In cazul copilului de 13 ani si 11 luni este prevazuta ca metoda de protectie supravegherea specializata. Timp de 6 luni copilul intra intr-un program de consiliere, de supraveghere specializata a comportamentului. In 2008, 17 copii din Braila au beneficiat de supraveghere specializata, dintre acestia 10 au virsta de 13 ani, ceea ce inseamna ca restul de 7 ar fi trebuit sa ajunga direct la inchisoare.
Parerea conducerii DGASPC este impartasita si de directorul Penitenciarului pentru Minori si Tineri Tichilesti, procuror Danel Cristinel Sarau care a precizat ca, din punctul sau de vedere, aceasta problema trebuie gindita foarte bine, fiind multe lucruri de luat in calcul. Astfel, pentru ca nu raspund penal, de multe ori, minorii sint bagati in fata de alte persoane care ii trimit sa fure din incinta societatilor, sa sparga fisete, sa fure bani, tentatia fiind mare. "Personal cred ca daca se reduce virsta de la care minorii sa raspunda penal, acest lucru trebuie corelat cu dezvoltarea lui psihica. Trebuie inmultite metodele alternative de a-l face sa raspunda penal, respectiv masuri educative, de supraveghere specializata, ultima faza sa fie inchisoarea pentru ca asta nu este o solutie. Minorii nu trebuie sa ajunga la inchisoare, totusi cind comit o infractiune grava, omor de exemplu, nu mai poate fi vorba doar de o mustrare, situatia este mult mai grava", a spus sursa citata. De asemenea, directorul PMT Tichilesti a mai spus ca in rezolvarea unei astfel de situatii trebuie implicate mai multe institutii ale statului plus familia, ultima varianta fiind inchisoarea, si asta numai pentru fapte foarte grave. In Penitenciarul pentru Minori si Tineri Tichilesti se afla in prezent 61 de minori care executa pedepse privative de libertate, numarul acestora variaza insa de la un an la altul. La acestia se adauga tinerii pina in 21 de ani care erau minori la data comiterii infractiunii, adica inca 100.
La ora actuala, Codul Penal roman prevede ca minorul vinovat de o fapta penala poate suporta o masura educativa sau poate fi pedepsit efectiv cu inchisoarea. La alegerea sanctiunii, se tine seama insa de pericolul social al faptei savirsite, de starea sa fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportament, de conditiile in care a crescut si s-a dezvoltat si de orice alte elemente ce l-ar putea caracteriza pe minor. Minorii care nu au implinit 14 ani nu raspund penal. Cei care au virste cuprinse intre 14 si 16 ani, raspund penal numai daca se dovedeste ca au savirsit fapta cu discernamint. Minorii care au implinit 16 ani raspund penal, cu exceptia cazului cind se dovedeste ca nu au avut ratiune.
Masurile educative care se pot lua fata de un minor sint, potrivit Codului Penal: mustrarea, libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de reeducare si internarea intr-un institut medical-educativ. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza de catre instanta ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.
Daca s-ar reduce virsta minima de la care un minor ar putea ajunge la inchisoare, cum umbla zvonurile, infractorii de doar 13 ani pot nimeri direct de la scoala primara, in puscarie, daca infractiunile comise sint deosebit de grave. Cu toate acestea, noile prevederi din Codul Penal le-ar permite judecatorilor sa fie un pic mai ingaduitori atunci cind dau o pedeapsa pentru minori. Altfel spus, doar in cazuri exceptionale acestia pot ajuinge la puscarie. Minorii "problema" ar fi monitorizati 24 de ore din 24 de catre consilierii de probatiune, acestia verificind daca pustii merg la scoala sau daca nu comit alte fapte antisociale. Noile prevederi i-ar descuraja, totusi, pe cei care isi trimit copiii la cersit pentru ca nu raspund penal sau care-si indeamna odraslele sa fure, din aceleasi considerente. Problema este, cel putin la nivel national, lipsa specialistilor in domeniu. In capitala, spre exemplu, exista doar 22 de psihologi care se ocupa de soarta a peste 500 de infractori minori.
Intr-un an, aproape 500 de referate de evaluare pentru minori-problema
Potrivit Serviciului de Probatiune de pe linga Tribunalul Braila, in primul semestru al anului, institutia a intocmit 200 de referate de evaluare pentru invinuiti si inculpati minori, la solicitarea organelor de urmarire penala si a instantelor de judecata. Totodata, in anul 2007, s-au redactat nu mai putin de 478 de referate de evaluare pentru astfel de minori-problema. Serviciul de Probatiune de pe ling Tribunalul Braila are la ora actuala 8 consilieri de probatiune, precum si dotarea materiala necesara desfasurarii activitatii in conditii normale. De altfel, institutia isi va deschide in curind un sediu secundar in satul Filipesti, comuna Surdila Gaiseanca, unde periodic consilierii se vor deplasa pentru intocmirea referatelor de evaluare, fara deplasarea persoanelor in cauza.
Daca faptele mai putin grave - furturi, loviri etc - savirsite de minori ajung sa fie solutionate de Judecatoria Braila, exista altele mult mai grave, ce-i drept, mai putine, care sint de competenta instantei superioare. Potrivit unui comunicat semnat de purtatorul de cuvint al Tribunalului Braila, judecator Lenuta Mocanu, in primul semestru al anului, pe rolul instanei respective s-au inregistrat trei dosare penale in care inculpatii sint minori. Cei trei minori infractori fusesera trimisi in judecata pentru viol, omor si omor calificat. In aceeasi perioada, s-a solicitat arestarea preventiva a altor doi minori acuzati de tentativa la omor si omor calificat. Singurul minor-victima a fost cel din dosarul de viol, la care s-a facut referire. In primul semestru al lui 2007, insa, au ajuns in fata magistratilor de la Tribunal doi minori, acuzati de violare de domiciliu, furt si tentativa de omor, iar ca parti vatamate au fost minori, unul fiind violat, celalalt ucis cu singe rece.
Minorii nu trebuie sa ajunga la inchisoare, aceasta fiind ultima solutie
Legat de aceasta propunere a Ministerului de Justitie, conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), este de parere ca scopul nu este ca minorul sa ajunga la inchisoare, fiind important sa se puna accent pe latura preventiva. Minorii care comit fapte penale pot fi adusi pe calea cea dreapta prin masuri educative, beneficiind de o supraveghere specializata, in astfel de cazuri fiind nevoie de o colaborare intre mai multe institutii, familie, autoritati locale. De cele mai multe ori, acesti copii sint si elevi astfel ca, pe linga parinti, profesorii au si ei un rol important in educatie. "Fiind o institutie care protejeaza si promoveaza drepturile copilului noi nu putem decit sa sustinem si sa punem in practica mijloace de natura educativa privind dezvoltarea copilului. Indiferent de actele de indisciplina, de natura devianta, chiar forme grave de delicventa juvenila este clar ca noi ca asistenti sociali, psihologi, pedagogi sustinem ca fiecare copil este educabil, iar eforturile noastre trebuie sa fie de natura instructiv-educativa, sa-l ajutam sa-si formeze o tabla de valori autentica si in raport cu aceasta sa se si comporte", a precizat directorul general al institutiei Alexandru Sculschi. Totusi, statisticile arata ca numarul cazurilor de delicventa juvenila este in crestere, iar virsta de la care minorii comit fapte penale este tot mai mica. Anul acesta in evidentele DGASPC au intrat 220 de cazuri de delicventa juvenila si comportament deviant, 149 in mediul urban si 70 in mediul rural. In 2008, a fost sesizat Parchetul in 76 de cazuri de delicventa juvenila, 45 fiind inregistrate in mediul rural si 39 in urban, fiind vorba despre fapte penale comise de minori care nu raspund penal. Aproximativ 60% din cei care savirsesc fapte penale au 13 ani, iar 40% au 14 ani neimpliniti, deci nu raspund penal. "Din perspectiva psihologiei copilului, mari diferente intre copilul de 13 ani si cel de 14 ani nu exista. Au capacitate de modificare comportamentala asemanatoare, o ruptura mai pronuntata se produce de la 16 ani la fete si 17 - 18 ani la baieti. Nu as putea da un raspuns transant in aceasta problema", a mai spus Sculschi.
La rindul sau, directorul adjunct al DGASPC, Simona Cimpoae, ne-a declarat ca a fost depus si un proiect prin care institutia sa se ocupe de cazurile de copii care au intrat deja in sectorul delicventei juvenile, mai ales ca legislatia in domeniu prevede masura supravegherii specializate a copilului delicvent. Proiectul consta in infiintarea unui Complex de Servicii pentru Copilul Delicvent, cu doua componente, respectiv un centru rezidential ce va avea 10 locuri si un centru de zi, cu 15-20 de locuri. Copiii vor veni la centru, pot participa la diverse activitati. Initial se incearca reintegrarea in familie sau plasarea la un asistent maternal, ultima solutie fiind centrul rezidential, asta daca minorul nu a putut fi integrat sau familia nu poate face fata nevoilor copilului.
Pe de alta parte, directorul Alexandru Sculschi a mai spus ca o masura de genul acesta, coborirea virstei de la 14 la 13 ani, la care minorul sa raspunda penal, va avea ca o consecinta cresterea numarului de tineri din Penitenciarul pentru Minori si Tineri, de aceea trebuie studiat daca este de acceptat un astfel de lucru. In cazul copilului de 13 ani si 11 luni este prevazuta ca metoda de protectie supravegherea specializata. Timp de 6 luni copilul intra intr-un program de consiliere, de supraveghere specializata a comportamentului. In 2008, 17 copii din Braila au beneficiat de supraveghere specializata, dintre acestia 10 au virsta de 13 ani, ceea ce inseamna ca restul de 7 ar fi trebuit sa ajunga direct la inchisoare.
Parerea conducerii DGASPC este impartasita si de directorul Penitenciarului pentru Minori si Tineri Tichilesti, procuror Danel Cristinel Sarau care a precizat ca, din punctul sau de vedere, aceasta problema trebuie gindita foarte bine, fiind multe lucruri de luat in calcul. Astfel, pentru ca nu raspund penal, de multe ori, minorii sint bagati in fata de alte persoane care ii trimit sa fure din incinta societatilor, sa sparga fisete, sa fure bani, tentatia fiind mare. "Personal cred ca daca se reduce virsta de la care minorii sa raspunda penal, acest lucru trebuie corelat cu dezvoltarea lui psihica. Trebuie inmultite metodele alternative de a-l face sa raspunda penal, respectiv masuri educative, de supraveghere specializata, ultima faza sa fie inchisoarea pentru ca asta nu este o solutie. Minorii nu trebuie sa ajunga la inchisoare, totusi cind comit o infractiune grava, omor de exemplu, nu mai poate fi vorba doar de o mustrare, situatia este mult mai grava", a spus sursa citata. De asemenea, directorul PMT Tichilesti a mai spus ca in rezolvarea unei astfel de situatii trebuie implicate mai multe institutii ale statului plus familia, ultima varianta fiind inchisoarea, si asta numai pentru fapte foarte grave. In Penitenciarul pentru Minori si Tineri Tichilesti se afla in prezent 61 de minori care executa pedepse privative de libertate, numarul acestora variaza insa de la un an la altul. La acestia se adauga tinerii pina in 21 de ani care erau minori la data comiterii infractiunii, adica inca 100.
