"Dintr-o suprafata totala de 482,6 ha propusa a se impaduri prin ITRSV Focsani s-a contractat prin firme atestate suprafata de 222,72 ha, iar de impadurit s-a realizat doar 5,4 ha", a precizat Cristian Gurgu, directorul DS Braila, exemplificind totodata si motive concrete ce au condus la realizari atit de mici.
Astfel, conform precizarilor directorului DS, unele din proiectele administrate de ITRSV Focsani nu pot fi continuate deoarece pentru suprafetele respective nu s-a obtinut acordul proprietarilor. Este vorba despre 0,84 ha perdele forestiere pe linia CFR 600: Barbosi - Baldovinesti - Galati, 11,63 ha pe linia CFR 701: Faurei - Buzau si 247, 41 ha pe Drumurile Nationale: 21, 22, 23 si 2B. In plus, la proiectul de reconstructie ecologica pentru comuna Vadeni, primaria nu mai este de acord cu impadurirea terenurilor degradate propuse, la acest moment 8,89 ha avind deja o alta destinatie.
Impadurirea prin DS merge mai bine
De mai mult succes s-au bucurat insa cele trei proiecte ale Directiei Silvice. Raportul inaintat de Gurgu arata ca proiectul de reconstructie ecologica forestiera Chiciul Orbului - Tichilesti - Dropia Insuratei, in suprafata totala de 371,5 ha, a fost realizat in procent de 100 %, in prezent lucrindu-se la consolidarea plantatiilor prin completari curente si intretineri, iar in cazul proiectului de reconstructie ecologica si perdele forestiere din Insula Mica a Brailei au mai ramas de realizat 165,7 ha, insa termenul de finalizare este 2007. Daca nu vor fi inundatii, in primavara anului viitor DS apreciaza ca acest proiect va fi finalizat.
Celalalt proiect al DS are termene de finalizare 2010 asa ca se lucreaza inca in regim normal. "Proiectul de reconstructie ecologica din perimetrele Batogu, Faurei si Mircea Voda cu toate ca au termene 2010, va informam ca pina la sfirsitul acestui an vom finaliza 343 ha la Faurei si 121 ha la Mircea Voda. Pentru perimetrul Batogu la care un factor limitativ este salinizarea trebuie respectate o serie de cerinte astfel incit il vom finaliza abia in 2008", a mai spus Cristian Gurgu.
Vom ajunge la 7.363 ha
In ceea ce priveste impaduririle in baza Legii 109/1999, Comisia Judeteana a inventariat deja intreaga suprafata, care totalizeaza 1.271,63 ha de terenuri degradate. Suprafata a fost inventariata si de ITRSV care a demarat si studiile de fezabilitate.
In acest proiect, cele mai mari suprafete se regasesc pe razele comunelor Movila Miresii - 100 ha, Maxineni - 82 ha, Sutu - 78 ha, Unirea - 77 ha, Ulmu - 75 ha, Gropeni - 68 ha, Marasu - 68 ha, iar cele mai mici pe razele comunelor Vadeni - 1,14 ha, Surdila Gaiseanca - 6 ha si Rimnicelu - 8 ha. Municipiul Braila, cuprins si el in proiect, va beneficia de impadurirea a 49 ha.
In plus, ca urmare a inundatiilor au mai fost identificate inca 5.698,85 ha terenuri degradate in Insula Mare a Brailei, pentru care s-a intocmit documentatia de a trece din administrarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS) in administrarea Regiei Nationale a Padurilor. Aceste suprafete vor fi ameliorate prin impadurire. Si in exploatatia Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Braila au mai fost identificate 121,31 ha terenuri degradate care, de asemnea, vor fi trecute in administrarea Regiei si vor fi impadurite.
Mult in urma Europei
Concluzia conducerii DS Braila este ca, in urmatorii ani, suprafata paduroasa a judetului va creste cu 7.363 ha, ceea ce va ridica procentul de paduri de la 4,65% din suprafata totala agricola, cit era in 1990, la 7,3%. In prezent, in Braila, padurile se intind pe circa 25.000 ha, din care efectiv suprafata acoperita cu pomi in jur de 21.000 ha. Ofensiva verde, asa cum au numit specialistii actiunea de impadurire a zonelor problema, a fost declansata de cercetatorii SCDA Braila inainte de 2000 pentru ca, spuneau ei, in judetul nostru situatia este critica: 5,41% suprafata forestiera din total agricol, fata de 26-27% media pe tara. Mai mult, in Europa, padurile acopera circa 33% din terenurile agricole. Ei bine, spun cercetatorii, tocmai lipsa padurilor a favorizat in judetul nostru accentuarea unor fenomene grave: secete acute si prelungite si viscole puternice.