Familiile brailene care nu pot avea copii isi doresc sa adopte minori aflati in evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Numai la inceputul acestui an existau 30 de doritori. Procedura este una greoaie si asa se face ca in primele 6 luni ale anului au fost incredintati in vederea adoptiei doar 4 copii.
Micutii care se bucura acum de caldura unei familii au 2, 3, 6, respectiv 7 ani. Este vorba de 3 fete si un baiat. Reprezentantii DGASPC au precizat ca inca doua dosare sint in curs de instrumentare. "Exista, de asemenea, 3 copii care se afla in plasament la asistenti maternali profesionisti. In cazul deschiderii procedurii de adoptie, specialistii institutiei noastre ii intreaba pe asistentii maternali daca sint interesati sa adopte micutii. Mai sint pe rol alte 3 procese in care sotul adopta copilul sotiei sau invers. In evidenta institutiei noastre exista 18 copii cu virste cuprinse intre un an si 11 ani care pot fi adoptati. In acelasi timp, 19 familii au primit deja atestatul pentru a putea adopta, iar celelalte se afla acum in diferite faze ale procesului de atestare. Vreau sa precizez foarte clar ca noi cautam o familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie. Prioritate are interesul copilului", ne-a declarat Simona Cimpoae, purtator de cuvint al DGASPC Braila. Precizam ca in tot cursul anului trecut au fost aprobate doar 8 adoptii.
Daca rudele pina la gradul al IV lea nu vor copilul, se declanseaza procedura adoptiei
Procedura stabilirii eligibilitatii unui copil pentru adoptie este greoaie in sensul ca, in primul rind, trebuie identificate toate rudele pina la gradul al IV-lea care trebuie sa-si exprime acordul in legatura cu aceasta decizie. Reprezentantii DGASPC discuta cu rudele si, in masura in care nu se pot implica in cresterea si educarea copilului, abia atunci se declanseaza procedura adoptiei.
Compatibilitatea teoretica a unei familii cu un copil se realizeaza pe baza dosarelor. Asadar, nu conteaza momentul inscrierii pe lista a celor dornici sa adopte, ci cit de bine se pliaza cuplul pe nevoile copilului. "In primul rind, noi cautam o familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie. Pornim de la interesul copilului. Asadar, initial, realizam o potrivire teoretica si ulterior, una practica. De exemplu, copilul este la asistentul maternal profesionist. Evaluam toate familiile si, cu dosarul copilului si cu managerul de caz al celui mic, stabilim care este cea mai buna familie pentru acel copil. Tinem cont de mediul in care a trait copilul. Daca a trait in mediul rural incercam sa-l mentinem acolo, daca a trait in mediul urban, vom cauta solutii pentru a ramine tot in aceeasi arie. Acestea fiind realizate, stabilim o intilnire intre copil si familia selectata", a mai spus Simona Cimpoae.
Studiile arata ca, in momentul intilnirii exista un soc, nu se poate vorbi de un atasament reciproc instantaneu. Schimbarea brutala a universului mirosurilor, sunetelor, figurilor persoanelor care se ocupa de un copil provoaca intotdeauna o pierdere a reperelor, insotita de sentimente de nesiguranta si confuzie. Copilul este agitat, are stare depresiva, poate refuza sa manince sau sa doarma. Starea de soc poate dura intre doua si trei zile. Ulterior, copilului i se va diminua comportamentul hiper-vigilent si va incepe sa fie atent la noii parinti. Reprezentantii DGASPC monitorizeaza familiile pentru a vedea in ce masura s-au acomodat copiii.
In ceea ce priveste adoptiile internationale, ramine in vigoare legislatia actuala, astfel incit acestea se realizeaza doar in cazul in care solicitantul este ruda cu copilul in cauza. De fapt, numai daca este bunicul copilului. Reamintim ca procedurile adoptiilor internationale din Romania intrau in contradictie cu conventiile internationale ratificate, ceea ce a dus la incalcarea drepturilor copiilor. Aceasta deoarece erau primordiale dorintele adultilor in raport cu nevoile celor mici. In foarte multe cazuri autoritatile romane nu reprezentau drepturile copiilor, ci incercau sa gaseasca un copil pentru familiile care-si exprimau dorinta de a adopta. Aceste situatii au impus revizuirea actelor normative, pachetul legislativ transformindu-se dintr-unul permisiv intr-unul extrem de sever.
Micutii care se bucura acum de caldura unei familii au 2, 3, 6, respectiv 7 ani. Este vorba de 3 fete si un baiat. Reprezentantii DGASPC au precizat ca inca doua dosare sint in curs de instrumentare. "Exista, de asemenea, 3 copii care se afla in plasament la asistenti maternali profesionisti. In cazul deschiderii procedurii de adoptie, specialistii institutiei noastre ii intreaba pe asistentii maternali daca sint interesati sa adopte micutii. Mai sint pe rol alte 3 procese in care sotul adopta copilul sotiei sau invers. In evidenta institutiei noastre exista 18 copii cu virste cuprinse intre un an si 11 ani care pot fi adoptati. In acelasi timp, 19 familii au primit deja atestatul pentru a putea adopta, iar celelalte se afla acum in diferite faze ale procesului de atestare. Vreau sa precizez foarte clar ca noi cautam o familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie. Prioritate are interesul copilului", ne-a declarat Simona Cimpoae, purtator de cuvint al DGASPC Braila. Precizam ca in tot cursul anului trecut au fost aprobate doar 8 adoptii.
Daca rudele pina la gradul al IV lea nu vor copilul, se declanseaza procedura adoptiei
Procedura stabilirii eligibilitatii unui copil pentru adoptie este greoaie in sensul ca, in primul rind, trebuie identificate toate rudele pina la gradul al IV-lea care trebuie sa-si exprime acordul in legatura cu aceasta decizie. Reprezentantii DGASPC discuta cu rudele si, in masura in care nu se pot implica in cresterea si educarea copilului, abia atunci se declanseaza procedura adoptiei.
Compatibilitatea teoretica a unei familii cu un copil se realizeaza pe baza dosarelor. Asadar, nu conteaza momentul inscrierii pe lista a celor dornici sa adopte, ci cit de bine se pliaza cuplul pe nevoile copilului. "In primul rind, noi cautam o familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie. Pornim de la interesul copilului. Asadar, initial, realizam o potrivire teoretica si ulterior, una practica. De exemplu, copilul este la asistentul maternal profesionist. Evaluam toate familiile si, cu dosarul copilului si cu managerul de caz al celui mic, stabilim care este cea mai buna familie pentru acel copil. Tinem cont de mediul in care a trait copilul. Daca a trait in mediul rural incercam sa-l mentinem acolo, daca a trait in mediul urban, vom cauta solutii pentru a ramine tot in aceeasi arie. Acestea fiind realizate, stabilim o intilnire intre copil si familia selectata", a mai spus Simona Cimpoae.
Studiile arata ca, in momentul intilnirii exista un soc, nu se poate vorbi de un atasament reciproc instantaneu. Schimbarea brutala a universului mirosurilor, sunetelor, figurilor persoanelor care se ocupa de un copil provoaca intotdeauna o pierdere a reperelor, insotita de sentimente de nesiguranta si confuzie. Copilul este agitat, are stare depresiva, poate refuza sa manince sau sa doarma. Starea de soc poate dura intre doua si trei zile. Ulterior, copilului i se va diminua comportamentul hiper-vigilent si va incepe sa fie atent la noii parinti. Reprezentantii DGASPC monitorizeaza familiile pentru a vedea in ce masura s-au acomodat copiii.
In ceea ce priveste adoptiile internationale, ramine in vigoare legislatia actuala, astfel incit acestea se realizeaza doar in cazul in care solicitantul este ruda cu copilul in cauza. De fapt, numai daca este bunicul copilului. Reamintim ca procedurile adoptiilor internationale din Romania intrau in contradictie cu conventiile internationale ratificate, ceea ce a dus la incalcarea drepturilor copiilor. Aceasta deoarece erau primordiale dorintele adultilor in raport cu nevoile celor mici. In foarte multe cazuri autoritatile romane nu reprezentau drepturile copiilor, ci incercau sa gaseasca un copil pentru familiile care-si exprimau dorinta de a adopta. Aceste situatii au impus revizuirea actelor normative, pachetul legislativ transformindu-se dintr-unul permisiv intr-unul extrem de sever.
