* cel mai mare impozit pentru persoanele juridice care dețin imobile lăsate în paragină ajunge la aproape 300.000 lei, iar pentru persoane fizice la peste 50.000 lei * consilierii municipali au aprobat 63 de proiecte privind supraimpozitarea cu 500% a clădirilor aflate în stare avansată de degradare, în ultima ședință ordinară a CLM de anul trecut * 11 dintre acestea se află chiar în buricul târgului, pe Strada Mihai Eminescu (printre ele se numără și fostul Hotel Pescăruș) * primarul Marian Dragomir a afirmat că proprietarii clădirilor din Centrul Istoric au avut timp suficient până acum să își reabiliteze imobilele din proprie inițiativă, dar puțini au făcut-o * Ana Maria Grămescu, președintele Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice a lăudat inițiativa Primăriei Brăila, considerând că doar așa poate fi salvat Centrul Istoric
S-au încheiat zilele în care proprietarii de imobile neîngrijite din Brăila puteau să ignore liniștiți problema, fără ca autoritățile să îi tragă în vreun fel de mânecă. În cadrul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal de anul trecut, consilierii au aprobat 63 de proiecte de hotărâri care au vizat tocmai supraimpozitarea cu 500% (măsură anunțată de primarul Marian Dragomir încă din mandatul trecut) a clădirilor cu aspect neîngrijit, poziționate în special în Centrul Istoric, dar nu numai. Interesant este că 11 dintre aceste imobile supraimpozitate se află chiar pe Strada Mihai Eminescu, șase dintre ele cu proprietari persoane fizice, în timp ce alte cinci aparținând unor societăți comerciale. Printre acestea se numără și fostul Hotel Pescăruș (Str. Mihai Eminescu nr. 17), unde proprietar este SC Crown Business & Industrial Group SA din București, clădirea Mihai Eminescu nr. 26, de la intersecția străzii Republicii cu Golești (imobil cu mai mulți proprietari), Mihai Eminescu 35, cea în care funcționează sediul PMP Brăila (care nu este proprietar), dar și altele. Potrivit reprezentanților Primăriei Brăila (chiar dacă nu ne-au putut preciza exact despre ce clădire este vorba) cel mai mare impozit înregistrat pentru persoanele juridice este de 274.392 lei (aproape 3 miliarde lei vechi), în timp ce pentru persoane fizice este de 51.972 lei (peste 500 milioane lei vechi).
Redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat să afle dacă această supraimpozitare se aplică și clădirilor deținute de municipalitate. Surse din administrația locală ne-au precizat că imobilele deținute de instituțiile publice nu sunt impozitate, prin urmare nu pot fi nici supraimpozitate tot de către instituțiile statului. Este situația celebrei clădiri a fostului CEC Brăila de pe Mihai Eminescu, dar mai sunt și alte clădiri din Centrul Istoric cum ar fi Centrul Direcției Silvice de pe Strada Golești etc. Cât despre fostul CEC, reprezentanții municipalității ne-au precizat că se dorește reabilitarea imobilului însă, din păcate, deocamdată lucrurile s-au blocat la nivel guvernamental privind accesarea unor fonduri.
63 de proprietari forțați să ia măsuri
Potrivit informațiilor puse la dispoziție de către reprezentanții Primăriei Brăila, cele mai multe cazuri de clădiri neîngrijite pentru care s-a impus măsura supraimpozitării cu 500%, în 2021, sunt pe Strada Mihai Eminescu. Dar nu doar fosta stradă Regală are astfel de clădiri dărăpănate. Strada Brașoveni, de exemplu, are cinci astfel de exemple (nr. 2, 13, 16, 17, 18) a câte nouă proprietari (persoane fizice); strada Belvedere are patru asemenea clădiri (nr. 2, 4, 8, 9 - unde sunt șapte proprietari - persoane fizice și o societate comercială); strada Ana Aslan are trei clădiri cu cinci proprietari (nr. 32, 24 și 38 - persoane fizice). Dar și pe strada Prof. Dr. Gh. Marinescu există un astfel de exemplu, pe strada Radu S. Campiniu - două; pe strada Polonă o altă clădire; pe strada Petru Maior încă două clădiri; pe Bulevardul Panait Istrati alte două astfel de imobile cu doi proprietari persoane fizice; pe strada Mărăști sunt patru clădiri cu tot atâția proprietari, persoane fizice; pe strada Logofăt Tăutu - o clădire; pe strada I.L. Caragiale două imobile; pe strada Grădinii Publice o clădire; pe strada Golești două clădiri a câte doi proprietari persoane fizice și încă una deținută de o societate. Pe strada Fortificației mai avem un exemplu, pe strada D. Bolintineanu alte două clădiri; pe strada Albinei o clădire cu un proprietar persoană fizică; pe strada Panait Istrati, clădirea unei societăți comerciale. Tot firme dețin clădiri supraimpozitate și pe strada Piața Traian, pe strada Orientului (aici două clădiri), pe strada Hepites, pe Bulevardul A.I. Cuza.
Una peste alta, supraimpozitarea s-a aplicat pentru 13 societăți comerciale și 50 de proprietari persoane fizice.
Marian Dragomir: «Banii din supraimpozitare vor fi folosiți anul viitor pentru lucrări de modernizare tot în Centrul Istoric»
Primarul Marian Dragomir a explicat că această măsură este necesară, atât timp cât proprietarii clădirilor din Centrul Istoric nu au mișcat un deget în ultimii ani pentru a-și reabilita imobilele din proprie inițiativă, iar aspectul orașului are de suferit din această cauză. Edilul-șef a ținut totuși să puncteze că pe lângă supraimpozitarea de 500%, municipalitatea vine ”la pachet” și cu măsura scutirii de la impozite timp de 3 ani, pentru cei care își reabilitează clădirile monument istoric. De asemenea, Dragomir a mai adăugat că toți banii care se vor strânge din supraimpozitări vor fi folosiți ulterior tot pentru reabilitarea Centrului Vechi.
”Aplicarea supraimpozitării cu 500% pentru clădirile din Centrul Istoric aflate în paragină a fost o decizie curajoasă deoarece acum există legislație, dar foarte mulți primari, pentru a nu deranja alegătorii, preferă să aplice măsuri mai blânde. Eu consider că proprietarii clădirilor din Centrul Istoric au avut destul timp la dispoziție pentru a reabilita din proprie inițiativă clădirile aflate în proprietatea lor. Cei care nu reabilitează plătesc impozite mult mai mari și în mod repetat maximul de amendă pe care poate să îl dea Primăria. Cei care reabilitează clădirile primesc timp de 3 ani scutire de la plata impozitului pe acea clădire. După aprobarea în Consiliul Local a proiectului de hotărâre am constat că mulți proprietari au depus documentația pentru reabilitarea clădirilor, iar alții cel puțin se interesează de etapele legale pentru reabilitare. La aceste impozite crescute cu 500% nu își mai permit să asiste indiferenți la degradarea propriilor clădiri așteptând cumpărătorul sau chiriașul. Pentru a nu exista interpretări sau discuții, suma pe care Primăria o va încasa din această supraimpozitare va fi folosită anul viitor pentru lucrări de modernizare tot în Centrul Istoric”, a declarat Dragomir.
Consilierii PNL Brăila, de acord cu supraimpozitarea și nu prea
Subiectul celor 63 de proiecte de hotărâri legate de supraimpozitarea cu 500% a proprietarilor care își lasă imobilele să se năruie, așa cum era de așteptat, a stârnit interesul aleșilor, în momentul dezbaterilor din plenul Consiliului Local Municipal. Consilierii PNL Brăila au semnalat că ar fi de acord cu supraimpozitarea, însă numai în măsura în care municipalitatea ar oferi consultanță și sprijin proprietarilor pentru a-și reabilita clădirile.
”Noi suntem parțial de acord. Bun, se impozitează, dar pentru foarte mulți dintre brăileni, proprietari ai acestor case, este o problemă legată de scrierea unui proiect. Iar noi, PNL, vedem acest lucru printr-o consultanță realizată din partea Primăriei. Ca întregul mecanism să ducă la un final fericit. Pentru că doar impozitarea sau coerciția nu este, cred, măsura cea mai bună. (...) Și doi: clădirile Primăriei cred că ar trebui să fie un exemplu în ceea ce privește reabilitarea”, a declarat consilierul PNL, Cătălin Canciu.
Primarul Marian Dragomir a precizat că municipalitatea a reabilitat foarte multe dintre clădirile pe care le deține și că este în curs de obținerea unor autorizații pentru a continua acest proces și în cazul altor imobile, însă fără a da exemple. Edilul-șef a mai subliniat că supraimpozitarea nu este doar o formă de coerciție, ci trebuie analizată la pachet cu varianta scutirii de la plata impozitului pentru cei care reabilitează.
”Primăria oferă, prin Arhitectul-șef și consultanța necesară, dar proprietarii nu se blochează aici. Blocajele apar din două considerente: unul este cel legat de viziunea Direcției Județene de Cultură, care este în subodinea Ministerului Culturii. Iar aici nu vreau să fac niciun fel de comentarii, deoarece știți și dumneavoastră foarte bine la ce mă refer. Iar al doilea este legat de disponibilitățile financiare pe care le au unii proprietari privați ai acestor imobile situate în Centrul Istoric. Noi, în momentul de față aplicăm prevederile legale. Ne-am asumat faptul că trebuie să luăm măsuri împotriva celor care își lasă clădirile în ruină, în Centrul Istoric. Este, din punctul meu de vedere, foarte bine că sunt supraimpozitați, că sunt amendați, dar că li se oferă și varianta de a fi scutiți timp de trei ani de zile de la plata impozitului dacă își reabilitează clădirile”, a afirmat primarul în ședință.
La rândul său, viceprimarul Alexandru Jantea a ținut să precizeze că Primăria Municipiului Brăila nu are specialiști care să le spună oamenilor cum să își reabiliteze clădirile, însă nici nu are voie să le realizeze proiectele, deoarece este instituția care ulterior emite autorizații de construire și certificate de urbanism.
Ulterior, toate cele 63 de proiecte privind supraimpozitarea au fost aprobate cu 20 voturi ”pentru” și 7 abțineri din partea grupului de consilieri PNL.
În cazul tuturor acestor proiecte, s-a specificat faptul că imobilele ”se încadrează în categoria clădirilor neîngrijite, prin constatarea stării tehnice nesatisfăcătoare în baza criteriilor stabilite prin HCLM Brăila nr. 720/20.12.2018”. Este bine de reținut că aceste hotărâri sunt obligatorii și produc efecte până la data ieșirii imobilelor din categoria clădirilor neîngrijite. Caz în care, propietarul trebuie să facă o solicitare scrisă către municipalitate, ca urmare a remedierii deficiențelor constatate. Toate hotărârile sunt însoțite și de imagini care demonstrează starea în care au fost găsite clădirile la momentul verificărilor făcute de Poliția Locală.
Șefa Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice salută inițiativa
Contactată de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, Ana Marian Grămescu, membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice și totodată președintele Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice (Brăila, Galați, Vrancea și Buzău), a precizat că inițiativa municipalității este una bună. Asta pentru că doar așa, în opinia sa, Centrul Istoric și fondul construit existent poate fi conservat, reabilitat și transmis generațiilor viitoare.
”Ca măsură, eu apreciez ceea ce a hotărât Primăria Municipiului Brăila. Motivat de faptul că denotă o nouă atitudine față de fondul construit existent, față de valorile brăilene. O atitudine bună, benefică, spre progres. Spun că este un lucru bun pentru că altcumva, proprietarii, beneficiarii, administratorii, nu vor să ia măsuri de bună-voie, ci doar dacă sunt obligați, în cadrul legal. Deci da, este o măsură deosebit de bună! Ar fi păcat de Brăila, în calitatea sa de metropolă - Brăila sfârșitului de secol XIX -, să nu o avem ca pe o bijuterie pe care să o transmitem generațiilor viitoare. De aceea am apreciat și salut această măsură”, a declarat Grămescu.
Întrebată dacă până în prezent a fost contactată de proprietari care doresc să reabiliteze clădirile din Centrul Istoric al Brăilei, aceasta a precizat că momentan a primit doar o solicitare privind realizarea unei expertize tehnice pentru un imobil aflat pe Strada Fortificației, în diagonala amplasamentului Grădinii Publice. Proces care încă se derulează. Aceasta a punctat că se așteaptă și la alte astfel de solicitări.
Ana Maria Grămescu a explicat și procedura pe care proprietarii clădirilor monument istoric ar trebui să o urmeze, dacă doresc să înceapă reabilitarea acestora.
”Există un ordin emis de Ministrul Culturii, ca urmare a actualizării și completării Legii 50/1991 și mă refer la art. 11, care spune că fațadele pot fi restaurate și pe baza unei minime documentații, care se depune la Direcția Județeană pentru Cultură. Inspectorii de la Direcțiile Județene pentru Cultură au misiunea de a cunoaște, de a inspecta acel imobil, de a verifica dacă starea tehnică a fațadelor este bună și într-adevăr dacă se impune numai refacerea finisajului. În considerentul în care ei constată că acea fațadă prezintă deficiențe ale elementelor structurale sau componentelor artistice, în mod obligatoriu, îi trimit pe proprietari la obținerea autorizațiilor, avizelor legale și implicit la întocmirea unui proiect, a unei expertize tehnice, după caz”, a explicat Grămescu.
În contextul în care clădirile au nevoie de refacerea fațadei, dar prezintă degradări, fisuri și desprinderi ale componentelor artistice, potrivit surse citate, proprietarul trebuie să apeleze la un expert tehnic.
”Întotdeauna când apar astfel de constatări la un astfel de imobil, trebuie apelat la un expert tehnic care să aibă în vedere refacerea conform unor măsuri pe care să le cuprindă în raport, expertiză și într-un proiect tehnic. (...) De asemenea, fațada clădirii se reface doar în varianta existentă! Varianta originală. Pentru că dacă s-au făcut și alte intervenții mai puțin permisive în timp, există posibilitatea ca ele să fi adus un prejudiciu de imagine. Diverse zugrăveli în diferite culori, sau știu eu, tencuieli decorative etc. Fațadele fondului construit existent, ale clădirilor de patrimoniu, trebuie să arate așa cum au fost ele concepute inițial, cum arătau odinioară, așa cum le-a gândit arhitectul la acel moment!”, a conchis Grămescu.
