Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Schimbările climatice, urbanizarea, modificările forestiere și intensificarea agriculturii sunt factorii care contribuie la declinul speciilor de păsări din Europa. Dintre toți acești factori, agricultura intensivă are cel mai distructiv impact asupra populațiilor de păsări, potrivit celui mai recent articol publicat în revista Academiei Naționale de Științe din SUA (Proceedings of the National Academy of Sciences of USA), una din cele mai citate și cuprinzătoare reviste științifice multidisciplinare din lume, care publică peste 3.500 de articole pe an.
Studiul se bazează pe cel mai amplu și actual set de date continue de monitorizare a biodiversității existent la acest moment, cel provenit din monitorizarea speciilor de păsări comune cuibăritoare la nivel european.
Datele din România provin din observațiile asupra speciilor de păsări cuibăritoare, colectate de către observatori în cadrul celui mai longeviv program de monitorizare a biodiversității de la noi, numit Monitorizarea Păsărilor Comune. Programul a fost început acum 18 ani și este coordonat la nivel național de Societatea Ornitologică Română, în parteneriat cu Asociația pentru protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”. Datele din România analizate în cadrul acestui studiu acoperă, însă, doar 11 ani.
Datele colectate de observatorii noștri sunt analizate și trimise anual către coordonatorul european EBCC (European Bird Census Council). Programul, împreună cu altele similare din 28 de țări europene, formează o rețea (Pan-European Common Bird Monitoring Scheme/PECBMS) cu un scop comun: detectarea schimbărilor la nivelul populațiilor speciilor de păsări comune.
Autorii studiului, dintre care fac parte și biologi din cele două organizații (SOR și Milvus), au luat în calcul date care acoperă 170 de specii comune, monitorizate în peste 20.000 de locații din 28 de țări din Europa, pe parcursul a 37 de ani (1980 – 2016). Un volum imens de date, care a fost pus în balanță cu schimbările provocate de oameni asupra naturii din Europa.
La nivel european, indicii calculați pe baza datelor colectate de rețeaua PECBMS nu ne arată o imagine prea optimistă. Pe termen lung (dacă privim situația din anul 1980 încoace), speciile legate de zonele agricole au înregistrat un declin de 60% (date actualizate în anul 2022). Nici restul speciilor nu o duc foarte bine. La speciile forestiere declinul este de 19%, iar la restul speciilor declinul cumulat este de 10%.
Se ridică întrebarea cu privire la cauzele acestui declin care continuă și acum, potrivit informațiilor actualizate. Autorii au încercat să răspundă la această întrebare analizând mai mulți factori posibili (schimbările climatice, urbanizarea, modificările forestiere și intensificarea agriculturii) și impactul lor diferențiat asupra diverselor categorii de păsări (migratoare vs. sedentare, granivore vs. insectivore, specii iubitoare de căldură vs. specii adaptate la frig).
Potrivit rezultatelor, cel mai puternic factor care contribuie la declinul speciilor de păsări comune la nivel european este agricultura intensivă în care se folosesc pesticide și fertilizanți. Astfel, speciile dependente de zonele agricole sunt cele mai afectate. Evident, există diferențe între diferitele regiuni ale Europei, țările din vest și nord fiind mai afectate decât țările din estul Europei. Însă rezultatele trebuie privite cu precauție, dat fiind faptul că datele au o acoperire mai slabă pentru țările din est (perioada de timp acoperită este semnificativ mai redusă, la noi de exemplu fiind vorba doar de 11 ani).
Aceste informații, corelate cu datele disponibile mai recent pentru România (furnizate de programul Monitorizarea Păsărilor Comune), care arată un declin al speciilor de zone deschise și la noi, subliniază necesitatea și importanța continuării programului de monitorizare. Datele din anii următori vor fi o sursă foarte valoroasă de informații privind evoluția populațiilor speciilor de păsări comune.
Trebuie să fim mai responsabili în domeniile în care activăm, deoarece în multe cazuri observ indolența unor cetățeni care lucrează în agricultură și nu numai. În plimbările mele prin județ, nu de puține ori am văzut utilaje care au stropit cu ierbicide, insecticide etc., ce sunt spălate/curățate în lacuri, bălți (acestea făcând parte din arii protejate) fără nici un pic de respect pentru biodiversitate. Sau cetățeni care pescuiesc chiar dacă suntem în plină perioadă de prohibiție. Sunt persoane care ard stuful și papura pentru a reda terenurile celor ce au animale și prea puține terenuri pentru păscut. Nimeni nu înțelege că astfel distrugem echilibrul din natură. În zonele respective sunt vietăți ce trăiesc și au un rol important în echilibrul biodiversității. Nimeni nu spune crescătorilor de vite și ovine că pe anumite terenuri, dacă sunt mai atenți, pot proteja multe specii de păsări care cuibăresc direct pe sol, trebuie doar să fie atenționați, ca în anumite perioade să își țină câinii lângă ei, să nu îi mai lase să prindă păsările sau popândăii.
La polul opus, stăteam de curând de vorbă cu un agronom din Dobrogea și îmi explica cum face să protejeze biodiversitatea din zona unde practică agricultura și sincer m-a bucurat acest aspect, deci se poate și altfel, se poate să fim și responsabili.
Doar cu responsabilitate și respect pentru natură vom putea lăsa urmașilor noștri aceste minuni ale naturii. Astfel se vor putea bucura de păsări și nu numai.
Mai multe detalii puteți afla accesând articolul: bit.ly/FarmlandPracticesAreDrivingBirdPopulationDeclineAcrossEurope
Sursa de informare:
