• investitorii care au pariat pe agricultură au raportat şi în 2018 câştiguri grase • de exemplu, arendaşul IMB a raportat profit net de circa 17 milioane euro • şi-a pus serios umărul la dezvoltarea economică a Brăilei şi şantierul naval “Vard Brăila” SA cu o cifră de afaceri de aproape 100 milioane euro şi un profit net de circa 8 milioane euro • per total judeţ, afacerile pe plus au crescut la 6,88 miliarde lei, faţă de doar 2,92 miliarde lei în 2017 • practic, 55% dintre firmele care au depus bilanţ pe 2018 au raportat profit, 32,5% au declarat pierdere, iar 12,5% au închis pe zero
Brăila contrastelor: pe de o parte a crescut substanţial numărul firmelor profitabile precum şi beneficiile acestora, dar pe de alta, tot la fel s-a întâmplat şi cu volumul afacerilor locale care au ieşit pe pierdere. Pare incredibil, dar, per total judeţ, companiile au raportat la bilanţul lui 2018 o cifră de afaceri cumulată de, atenţie, 7,621 miliarde lei, adică de două ori mai mare decât cea din 2017! În schimb, a crescut cu peste 40% cifra de afaceri cumulată a firmelor care au închis 2018 pe pierdere. Ca o privire de ansamblu, agricultura şi construcţiile de nave rămân în continuare locomotive ale economiei Brăilei, în contextul în care “Agricost”, arendaşul Insulei Mari a Brăilei, alături de şantierul naval “Vard Brăila” SA, sunt din nou firmele cu cele mai mari profituri nete. Practic, cele două companii sunt cei mai mari doi angajatori din mediul privat brăilean şi au reuşit împreună să obţină circa 16% din total profit raportat în întreg judeţul. Este într-adevăr o veste bună, însă prin prisma “jumătăţii goale a paharului”, o astfel de concentrare înseamnă şi un risc ridicat în cazul în care, Doamne fereşte! se gripează vreuna dintre “locomotive”, ori chiar amândouă. Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei”, o radiografie, cu bune şi cu rele adunate din raportările bilanţiere anuale depuse la Fisc, a întreg sectorului privat al mediului de afaceri local.
Total profituri pe 2018 de aproape 156 milioane euro
Privind rezultatele de bilanţ raportate de firmele din judeţul nostru, se poate observa clar că 2018 a fost un an bun pentru mediul de afaceri local, un an în care, comparativ cu 2017, mult mai multe firme au reuşit să înregistreze afaceri pe profit. Totuşi, 2018 a însemnat pentru economia locală şi creşterea ponderii în total cifră de afaceri, a businessurilor încheiate pe pierdere. Dar să vedem şi cifrele care ne arată saltul pozitiv pe care l-a făcut anul trecut mediul de afaceri din Brăila.
O statistică oficială a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila ne arată că, în cel mai recent an de raportare contabilă (adică 2018) au fost 4.387 de firme locale pe plus care au însumat profituri nete undeva la aproape 733 milioane lei (echivalentul a circa 156 milioane euro). În oglindă, în 2017, au fost 3.935 de societăţi care au reuşit să iasă pe plus, iar profiturile nete raportate atunci au fost de 392,7 milioane lei, echivalentul a circa 85,4 milioane euro la cotaţia vremii. Dacă ne ducem mai departe cu un an, adică în 2016, vom vedea că atunci au fost 4.110 companii care au raportat profituri însumate la circa 85,2 milioane euro.
Aceleaşi date statistice oferite de către AJFP Brăila, ne arată şi pe tranşe de profit că 2018 a fost un an bun:
- cu profituri nete sub 1.000 euro avem 729 de firme, cu un beneficiu cumulat la peste 1,45 milioane lei (748 de firme cu beneficiu cumulat la peste 1,42 milioane lei în 2017, respectiv 936 firme cu aproape 1,72 milioane lei profit în 2016);
- între 1.000 euro şi 5.000 euro sunt 1.130 de companii locale cumulând profituri totale de aproape 14 milioane lei (în 2018 erau 1.099 societăţi cu 13,32 milioane lei beneficiu net, respectiv 1.162 companii în 2016 cu 13,9 milioane lei profit);
- în tranşa 5.000 euro - 100.000 euro avem 2.194 firme cu 250,3 milioane lei profit, faţă de 2017 când erau 1.895 firme cu 212,3 milioane lei, comparativ cu cele 1.866 firme din 2016 care reuşiseră performanţa să cumuleze profituri nete de 195,73 milioane lei;
- în tranşa 100.000 - 1.000.000 euro profit (aşadar discutăm aici de profituri sănătoase) avem 322 de firme cu 369,6 milioane lei profit (doar 193 de firme cu 165,57 milioane lei profit în 2017 şi respectiv 143 de companii cu 127,13 milioane lei în 2016);
- în tranşa peste 1 milion de euro profit se încadrează 12 firme cu beneficii nete de 97,66 milioane lei (11 firme în 2017 cu 184,14 milioane lei, respectiv doar 3 firme, în anul 2016, cu 45 milioane lei).
Ca o paranteză, doar primele două firme locale cu cele mai mari profituri din 2018, şi vorbim aici de “Agricost” SA şi “Vard Brăila” SA, cumulează aproape 117,7 milioane lei beneficiu net (echivalentul a circa 25 milioane euro). Revenind, se poate observa că a scăzut numărul firmelor cu profituri foarte mici, dar a crescut în cazul celorlalte tranşe.
Se mai reliefează, de asemenea, şi faptul că cele mai multe profituri se cumulează pe tranşa 5.000 – 1.000.000 euro unde avem beneficii însumate la aproape 620 milioane lei.
Creştere alarmantă a volumului afacerilor pe pierdere
De cealaltă parte, dacă discutăm de agenţi economici pe pierdere în 2018, avem 2.633 companii, în uşoară creştere faţă de 2017 - 2.619 companii şi în relativă stagnare comparativ cu 2016 - 2.640 societăţi. Ca sume cumulate reprezentând “pierderi nete” situaţia se prezintă astfel: 183,8 milioane lei acum faţă de 187,7 milioane lei în 2017 şi 137,84 milioane lei cu un an mai înainte. Dacă ducem comparaţia mai departe, adică în 2015, la vremea respectivă au fost 2.628 agenţi economici cu pierderi totale de 226,3 milioane lei. Aşadar, se poate observa o uşoară îmbunătăţire a acestui indicator, cel puţin în ultimii ani de raportare. Problema apare însă la volumul cifrei de afaceri cumulată a acestor firme. De la o valoare de 0,504 miliarde lei în 2017, am trecut acum la 0,737 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere de 46%.
Revenind, mai trebuie spus că sunt 3 firme care au înregistrat pierderi mai mari de 1 milion euro, alte 53 de firme au fost în tranşa “sub 1 milion dar nu mai mult de 100.000 euro”, iar restul (2.577 companii) s-au clasat sub pragul de 100.000 euro pierdere. Pe acelaşi “calapod” comparativ, în 2017 erau doar 2 firme cu perderi de peste 1 milion euro, alte 36 în tranşa “sub 1 milion dar nu mai mult de 100.000 euro”, în timp ce 2.581 agenţi economici locali s-au clasat sub pragul 100.000 euro pierdere.
Mai aprofundat, se poate observa clar şi faptul că cei 2.633 agenţi economici în discuţie au derulat afaceri în sumă totală de 737.68 milioane lei ceea ce înseamnă că, în medie, la fiecare 100 lei volum de afaceri patronii respectivi au “mers” cu 25 lei pierdere netă, în scădere evidentă faţă de 2017 când acelaşi indicator era undeva la 37 lei. Minusuri consistente au fost pe tranşa 5.000 - 100.000 euro: pierderi de 143,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 578,2 milioane lei.
Interesant de punctat aici ar mai fi faptul că numărul companiilor care anul trecut au închis pe zero, adică nici profit dar nici pierdere, este în uşoară scădere: 1.069 agenţi economici faţă de 1.173 companii în 2017, 1.115 agenţi economici în 2016 şi 1.118 înregistraţi în 2015. A crescut însă de 22 de ori volumul afacerilor derulate de astfel de societăţi: de la cifre de afaceri cumulate la aproape 80.000 lei în 2017, la 1,75 milioane lei în 2018.
Ne menţinem în zona “safe” a ratei profitului
Ca şi anul trecut, pentru interpretarea rezultatelor firmelor locale am luat în calcul şi rata profitului (după formula profit / CA x 100). Astfel, anul trecut companiile locale au raportat cifre de afaceri cumulate de 6,88 miliarde lei, de unde rezultă că media per total judeţ a ratei profitului este de 10,64%, în scădere cu 2,81 puncte procentuale comparativ cu 2017. Ca idee, în literatura de specialitate marja profitului net are 3 calificative în funcţie de valoarea acestui indicator: cu rată sub 1% firma este considerată “Instabilă”, între 1% şi 15% - “Stabilă” şi peste 15% - “Volatilă”. În anul 2018, procentul de rată medie a profitului per total judeţ se încadrează confortabil în calificativul “Stabil”, chiar dacă este în scădere comparativ cu anii precedenţi.
Drept dovadă, din cele 7,624 miliarde lei reprezentând totalul cifrei de afaceri realizată anul trecut în judeţul nostru circa 90,3% au generat profit şi 9,6% au generat pierdere.
Agricultura, mină de aur pentru investitori
Aşa cum aminteam încă de la începutul acestui articol, firmele din domeniul agricultură şi conexe se menţin pe locuri fruntaşe în clasamentul anual. Ca şi în trecut, “Agricost” SA - intrată din 2018 în portofoliul firmei “Al Dahra” din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan -, arendaşul celei mai mari exploataţii agricole din ţară, Insula Mare a Brăilei, este pe locul I la nivelul judeţului nostru. Dacă în 2017 unitatea raportase la o cifră de afaceri de 359,2 milioane lei, un profit net de aproape 73,3 milioane lei (circa 15 milioane euro), cu o echipă de 834 angajaţi, anul trecut a performat la 375,4 milioane lei CA şi un profit de 80.3 milioane lei (circa 17 milioane euro).
Pe locul II în clasamentul general, se menţine “Vard Brăila” SA cu o cifră de afaceri de 464,25 milioane lei, profit de 37,38 milioane lei şi cu o echipă de 1.756 de angajaţi. În anul 2017, compania a avut o cifră de afaceri de 148,7 milioane lei, cu un profit net de 27,88 milioane lei, având o echipă de 1.559 angajaţi. Cu un an mai înainte, adică în 2016, unitatea raportase o cifră de afaceri de 170,85 milioane lei (250,6 milioane lei în 2015), dar la final a ieşit pe pierdere cu 17,12 milioane lei (2015 profit net de 1,12 milioane lei).
Pe locul III s-a poziţionat firma “Tebu Consult Invest”, specializată în creşterea porcinelor, care a raportat o cifră de afaceri de aproape 118,1 milioane lei cu un profit net de 30,7 milioane lei (9,9 milioane lei profit în 2017 şi 6,1 milioane lei în 2016).
Pe locul IV apare “Bona Avis” (Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre), firmă care a anunţat că în 2018 a realizat un profit de 15,08 milioane lei în sensibilă creştere comparativ cu 2017 când profitul net a fost de numai 4,06 milioane lei.
Cei de la “Bona Avis” sunt urmaţi de “Serv Class” - aproape 11,66 milioane lei profit, “Chimagri Distribution” - 11,4 milioane lei profit, “Rodonas” SRL – 11,1 milioane lei profit, “Vard Electro Brăila” SRL – 10,58 milioane lei, “Eldomir Impex” SRL – 10,17 milioane lei, “Firstfarms Agro East” SRL – aproape 5,8 milioane lei , “Tracon” SRL – 4,9 milioane lei, “Agri Delta Serv” SRL – 4,9 milioane lei şi “CUP Dunărea Brăila” SA – 4,8 milioane lei profit.
“Rominsem”, “Agro Periland”, “Agridor”, “Agroarend”, sunt alte câteva exemple de firme din domeniul agricol care au reuşit şi în 2018 să raporteze profituri consistente, de sute de mii de euro.
În afară de firmele din agricultură, s-au poziţionat în clasament pe locuri meritorii firme precum producătorul de pâine “Labrador Trade”, dealerul auto “Apan Motors”.
Cele mai mari 10 firme pe pierderi, un minus de 22 milioane lei
Dacă discutăm despre firmele pe pierderi, iată cum arată clasamentul companiilor care au încheiat anul 2018 pe minus.
Pe primul loc se situează fabrica de corpuri de iluminat “Glorious Lighting”, recent deschisă pe fosta platformă comercială “Armonia” cu o pierdere de 4,4 milioane lei, urmată de SC “Agritop” – 3,15 milioane lei, apoi de ferma de creştere a ovinelor şi caprinelor de la Romanu “Ocean World Company” SRL cu o pierdere de 2,99 milioane lei, firma de confecţii “Solo Textil” – 2,96 milioane lei, SC “Soroli Cola” – 2,13 milioane lei, “Arteferro Brăila” – 1,7 milioane lei, “Zoomaxim” – 1,5 milioane lei, “Nelsibram” – 1,4 milioane lei, “Celhart Donaris” – 1,3 milioane lei şi “Neo Fashion Comercial” – 0,88 milioane lei.
Fiscul brăilean a colectat mai multe venituri la bugetul de stat
De pe urma firmelor brăilene şi Fiscul local a reuşit să colecteze în 2018 sume mai mari către bugetul de stat general consolidat (BSGC). Dacă, de exemplu, potrivit datelor din raportul anual de activitate al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila, în 2017 totalul veniturilor colectate la BSGC a fost de 818,02 milioane lei, din care aproape 358 milioane lei cumulat impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize şi alte benituri la bugetul de stat, în 2018 situaţia s-a îmbunătăţit: 1,008 miliarde lei total venituri la BSGC, din care peste 378,7 milioane lei cumulat impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize şi alte venituri.
