„Ion Iliescu, ajuns din urmă de propriul trecut", comenta ieri agenţia France-Presse în legătură cu decizia Parchetului General de a-l declara pe fostul preşedinte suspect în dosarul „Mineriada", pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii. AFP constata, printre altele, că, la 25 de ani după venirea violentă la Bucureşti a mii de mineri folosiţi pentru contracararea opozanţilor regimului său, Iliescu riscă 25 de ani de închisoare.
Ieri dimineaţă, Ion Iliescu nu a dorit să discute cu presa. „În perioada următoare vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de 439 lit. a, g şi j din Codul penal şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice", a precizat Parchetul într-un comunicat, preluat de agerpres.ro.
De asemenea, fostul director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu s-a prezentat miercuri la Parchetul General, pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de suspect în dosarul „Mineriada", pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii.
Numeroase plângeri
În martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia procurorului general Tiberiu Niţu de redeschidere a anchetei în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990". Procurorii au deschis atunci zeci de dosare, unele trimise la Parchetul Militar, după ce persoane fizice sau juridice au depus alte plângeri care vizau distrugerile săvârşite în perioada 14-15 iunie 1990 cu ocazia venirii minerilor în Bucureşti, prin pătrunderea fără drept, în sediul unor instituţii şi în sediile unor partide politice, dar şi săvârşirea unor infracţiuni de furt, tâlhărie, loviri şi alte violenţe.
În anul 1998, la nivelul Secţiei Parchetelor Militare au fost întocmite patru noi dosare, în care au fost efectuate cercetări în legătură cu împrejurările în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul a 27 de învinuiţi civili, printre care şi Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a unui număr de şapte învinuiţi care aveau calitatea de militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu. Concluzia procurorilor a fost aceea că aproximativ 1.300 de persoane au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat.
Acuzaţii vechi, fără efect
Faţă de Ion Iliescu s-a mai început urmărirea penală prin rezoluţia nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false. Pe 7 decembrie 2007, procurorul general de atunci, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat rezoluţia prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu, desemnându-se ca cercetările să fie continuate de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT, iar procurorii de aici au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false), Mihai Chiţac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu şi încetarea urmăririi penale faţă de Virgil Măgureanu.
