• persoană publică, cu activităţi pe linie medicală şi cu un anumit statut în societate, a căzut victima hoţilor de identitate pe facebook • este vorba despre managerul clinicii medicale West Clinique, Maranda Enciu, care a avut surpriza de a-şi decoperi fotografiile postate pe o adresă falsă • atacatorul de pe facebook apare cu id-ul Jenny Morgan, însă, deocamdată, nu se ştie dacă persoana în cauză există sau nu în realitate • culmea, pozând în Maranda, aceasta a luat legătura online cu anumiţi prieteni din lista brăilencei • nu a spus exact ce vrea, însă a anunţat doar că ar vrea să vină în vizită la Brăila, apoi a dat o adresă de e-mail unde să fie contactată • poliţiştii spun că astfel de atacuri cibernetice apar frecvent, persoanele care fură datele altor persoane, având, de cele mai multe ori, anumite interese • persoane care se ascund în spatele unui cont fake pe internet pot comite infracţiuni grave • de exemplu, recent, fotografii cu Cristian Filip şi Bogdan Popa au fost utilizate de escroci cu conturi fake pentru atragerea de bani
Capcana “Facebook”. Aveţi grijă cu cine vă împrieteniţi pe reţeaua de socializare, căci s-ar putea ca într-o dimineaţă să vă treziţi că purtaţi alt nume, că aveţi un alt loc de muncă şi că aţi abordat femei, bărbaţi ori copii cu intenţii ascunse! Cu asta se ocupă hoţii de identitate, care ajung să comită infracţiuni grave folosindu-se de datele personale pe care le lăsaţi “la vedere” pe Facebook.
O fotografie personală upload-ată pe internet şi un cont purtând numele tău te aduc mai aproape de prieteni, rude, foşti colegi şi alţii. Eşti fericit că poţi comunica în timp real cu cei dragi, faceţi schimb de “like”-uri şi vă distribuiţi postările. Nu dai importanţă măsurilor de siguranţă pe care le-ai putea lua pentru a te proteja de orice necaz. În plus, pentru a-ţi “îmbogăţi” lista virtuală de prieteni, accepţi să te împrieteneşti chiar şi cu necunoscuţi. Însă, odată acceptaţi în cercul tău de amici, hoţii de identitate de pe internet acţionează. Îţi fură fotografiile postate de tine şi datele personale pe care le-ai lăsat la vedere şi imediat îţi dau un alt nume, îţi fac rost de alţi “prieteni” virtuali, apoi, de cele mai multe ori, încep să comită infracţiuni, unele chiar grave, ascunzându-se în spatele pozei tale. Cu ajutorul acelor date personale, pot chiar crea documente false, căci tehnologia a evoluat destul de mult.
Pericolul check-in
Cât de protejaţi suntem pe internet? Depinde, în primul rând, de noi şi de grija la detalii, apoi de administratorii site-urilor, forumurilor etc. Spre exemplu, există utilizatori care postează cât mai multe date personale pe “Facebook”, foarte multe fotografii, îşi dau check-in în fiecare locaţie în care se duc şi oferă detalii despre ora sosirii şi ora plecării. La fel de activi sunt şi hoţii, care abia aşteaptă să le pice-n plasă astfel de utilizatori naivi. La nivel naţional, au existat cazuri când infractorii spărgeau locuinţe, făcându-şi anterior documentarea pe Facebook: ce bunuri are victima prin casă, cum sunt poziţionate uşile şi ferestrele, dacă există camere video, statutul social al victimei, dar şi perioada în care aceasta este plecată de la domiciliu. Apoi, mai există cazuri când unii utilizatori folosesc Facebook ca pe un site de matrimoniale. Sunt ţintele perfecte, deoarece din dorinţa de a atrage cât mai mult atenţia, unii utilizatori dau accept oricui şi nu durează mult până sunt abordaţi prin “private message” de alţi utilizatori. În realitate, în spatele unor astfel de conturi se pot ascunde pedofili ori criminali, aşa cum s-a întâmplat la finele anului 2014, în judeţul Teleorman, când o femeie a fost ucisă de un bărbat pe care-l cunoscuse pe reţeaua de socializare şi cu care şi-a dat întâlnire.
Revenind la furtul de identitate, reporterii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au descoperit un asemenea caz, iar persoana vizată de hoţi este destul de cunoscută în oraş: managerul clinicii medicale private “West Clinique”, Maranda Enciu. Nu am reuşit însă să aflăm intenţiile hoţului, pentru că am raportat imediat contul şi am lăsat poliţia să-şi facă treaba.
Managerul West Clinique, victima atacatorilor cibernetici
Persoana care ne-a sesizat cazul ne-a spus că a fost abordată de o anume “Jenny Morgan”, care s-a recomandat a fi “Susan”, în mesaj privat. A scris în engleză câteva cuvinte despre “ea” şi, la un moment dat, a lăsat o adresă de mail la care poate fi contactată, în speranţa că se vor întâlni în realitate. Mesajul i-a atras atenţia sesizantului, pentru că la fotografia de profil nu apărea altcineva decât Maranda Enciu, managerul clinicii medicale brăilene. Pentru că Mara a postat fotografii îmbrăcată în doctor, “Jenny”, “Susan” sau cine o fi în realitate în spatele contului fals, s-a folosit de aceste poze, dându-le un alt spaţiu de desfăşurare a acţiunii: “Hi, I-am Susan. I work with Queeland hospital. I saw your profile, you look interesting and i like it. I plan tu visit your nation next month for tourism. Please do write back through (Susansmith6021@gmail.com) tu enable us establish a communication link to know each other better”. Practic, utilizatorul online “Jenny Morgan” spune că a văzut profilul persoanei apelate (reclamantul - n.r.) şi i se pare interesant, având în plan să facă o vizită în ţara noastră. Roagă persoana apelată să îi răspundă pe adresa de mail menţionată, urmând apoi să se cunoască mai bine. Din mesajul transmis nu reiese însă care sunt intenţiile atacatorului din reţeaua de socializare. Probabil, în cazul transmiterii unui răspuns pe e-mail, în care cel apelat îşi exprima interesul pentru a o cunoaşte pe “Susan”, dacă luăm în calcul numele prezentat în mesaj, ar fi ieşit la iveală adevăratele intenţii.
Am întrebat-o şi pe Maranda Enciu despre acest cont şi bineînţeles că nu ştia nimic, cu atât mai puţin cine i-ar fi putut fura identitatea. S-a arătat revoltată de faptul că i s-au folosit fotografiile postate pe adresa de Facebook şi ne-a spus că va formula plângere la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila, în speranţa că hoţul de identitate va fi găsit. În plus, urma să intre în legătură şi cu cei de la Facebook, pentru a reclama această situaţie revoltătoare.
Legat de acest caz, poliţiştii brăileni ne-au spus că pare a fi vorba despre o înşelăciune ieftină. Atunci când situaţia mincinoasă este prezentată ca fiind adevărată se încadrează la art. 244 din Cod Penal: “inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”. Totuşi, în cazul menţionat nu s-a pricinuit o pagubă materială, fiind însă vorba aici doar de un prejudiciu de imagine. Nu ştim intenţiile cu care hoţul de identitate l-a abordat pe reclamant, pentru că acea conversaţie s-a încheiat destul de repede, acesta din urmă dându-şi seama că poate cădea victima unei înşelătorii.
Afinitatea escrocilor pentru copiii bolnavi
Cel puţin două cazuri de furt de identitate şi înşelăciune au fost descoperite, în ultima lună pe Facebook, şi au legătură cu Brăila. Primul datează de pe la începutul lunii iunie, când nişte escroci s-au folosit de poza lui Bogdi, copilaşul diagnosticat cu tumoră la ficat şi pentru care s-a demarat campanie de strângere de fonduri. Oamenii fără suflet cereau bani de la naivi, oferindu-le alte conturi bancare decât cele ale părinţilor lui Bogdi, SINGURELE în care se pot face donaţii, alături de cel al Asociaţiei “Salvează o inimă”. Cazul a fost preluat imediat de poliţiştii brăileni.
În urmă cu o săptămână, alţi escroci au apărut în mediul virtual. Aceştia au postat o fotografie ce-l înfăţişează pe Cristian Filip, adolescentul bolnav de cancer şi care a părăsit această lume în luna ianuarie. Nu-l mai cheamă Cristi, ci Alex şi are 18 ani. Suferă tot de cancer şi are nevoie de tratament, aşa că oricine poate dona bani într-un cont bancar, în condiţiile în care “băiatul mai are o şansă reală de supravieţuire”. Mai mulţi utilizatori ce cunoşteau cazul lui Cristian Filip s-au sesizat şi au început să avertizeze pe Facebook despre escrocheria fără margini şi fără milă. Contul fals a fost raportat şi închis.
Atacurile pe internet, un real pericol. Accesaţi site-ul www.efrauda.ro
Poliţiştii spun că astfel de atacuri cibernetice apar frecvent, persoanele care fură datele altor persoane, având, de cele mai multe ori anumite interese. Fie că se lasă cu prejudicii patrimoniale, de imagine, sau cu ameninţări, oamenii trebuie să reacţioneze şi să dea alarma. Poliţiştii vin cu recomandări.
Dacă se simte ameninţată, victima poate să blocheze e-mailurile sau SMS- urile ofensatoare sau să-şi creeze o nouă adresă de e-mail ori un nou cont de utilizator. Dacă este vorba despre un chat public sau un cont pe o reţea de socializare, se poate adresa moderatorului pentru a bloca agresorul sau poate folosi setările de confidenţialitate ale contului. “Încearcă să nu-ţi conectezi dispozitivul mobil prin USB decât la calculatoare care au instalate soluţii de securitate şi aparţin unor persoane de încredere. Nu accesa informaţii confidenţiale atunci când utilizezi o conexiune la o reţea WI-FI nesecurizată. Atunci când decideţi să renunţaţi la un dispozitiv (telefon mobil, tabletă, laptop, computer), asiguraţi-vă că aţi şters toate datele cu caracter personal (fotografii, înregistrări audio sau video, listă de contacte, numere de telefon), din memoria acestuia; Nu permiteţi altor persoane să folosească dispozitivele pe care aveţi stocate informaţii personale, dacă nu vă doriţi ca acestea să ajungă la cunoştinţa publicului; Utilizaţi întotdeauna funcţia de blocare a ecranului pentru telefonul mobil şi pe cea de blocare a accesului la aplicaţiile care gestionează informaţii cu caracter personal/confidenţiale (contacte, cameră foto, galerie, facebook, e-mail, gmail, mesaje, istoric apeluri etc.)”, transmit specialiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
În plus, trebuie instalate programe de securitate pe toate dispozitivele de pe care se accesează internetul. Acestea asigură protecţia împotriva viruşilor şi viermilor informatici, dar şi a programelor spion care au capacitatea de a capta informaţii despre utilizator şi de a le furniza celui care le-a creat şi lansat, mergând până la spionaj fizic, prin intermediul camerelor web ale sistemului.
“Nu neglijaţi instalarea unei aplicaţii de securitate pe telefonul smart, întrucât o astfel de soluţie de securitate asigură nu doar prevenirea infectării dispozitivului cu programe malware (viruşi, viermi) şi programe spion, ci şi protejarea confidenţialităţii şi funcţii antifurt”.
Pentru a raporta eventualele abuzuri pe internet, sesizaţi structurile de poliţie competente, eventual accesând site-ul www.efrauda.ro.
În spatele ecranului, nu te aşteaptă doar prietenii
Un alt caz suspect, legat tot de reţelele de socializare, a fost semnalat redactorilor noştri în urmă cu aproximativ 3 ani. O elevă eminentă, care a participat la cursuri şi concursuri internaţionale, unde a obţinut şi premii importante, a ajuns să fie hărţuită pe internet şi ţinută la distanţă de lumea virtuală. Tânăra se plângea că nu mai putea comunica cu prietenii, nu se mai putea documenta, nu mai putea aplica pe diverse site-uri educaţionale, trecând prin momente de coşmar de fiecare dată când accesa internetul ori reţelele de socializare. A ajuns să îşi şteargă conturile de pe facebook şi twitter, deşi, prin intermediul lor, de cele mai multe ori, împărtăşea experienţe, idei, teme cu elevi, români sau de alte naţionalităţi, pasionaţi şi specializaţi în aceleaşi domenii în care ea obţinuse performanţe, dar totul a fost în zadar. Chiar şi în lipsa conturilor, problemele au continuat, o banală navigare pe internet fiind o adevărată aventură. Fata spunea că este atacată constant, calculatorul se închide, apar adrese de facebook şi twitter false pe numele ei, iar coşmarul nu se opreşte. Mai mult de atât, deseori constata că, de fapt, persoanele cu care poartă conversaţii virtuale nu sunt în realitate cele pe care le contactează.
Chiar şi familia fetei ajunsese să se teamă, mai ales după ce a constatat că ID-urile de pe reţelele de socializare apar şi dispar, ba, mai grav, unele discuţii purtate în casă se regăseau în postări pe facebook. La un moment dat, chiar tatăl adolescentei s-a trezit cu o adresă de facebook creată în mod abuziv, pe adresa sa de e-mail. Asta, deşi bărbatul nu a avut niciodată vreun astfel de cont. Cu numele lui, pe adresa lui de e -mail, cineva crease o pagină, pe care posta diverse lucruri. “Mi-e teamă şi să mai deschid calculatorul. Nu e corect ce mi se întâmplă, am nevoie să fiu conectată cu prietenii din ţară, cu cei de afară, trebuie să fiu la curent. Nu pot aşa. Vreau şi eu să fiu o adolescentă normală”, a răbufnit atunci eleva. Întreaga familie s-a simţit hărţuită atunci, fiind sfătuită să se adreseze ofiţerilor de la Crimă Organizată care se ocupă de infracţiunile informatice.
