Iarba de mare reprezintă o barieră în calea acidificării oceanelor, conform omului de ştiinţă australian Tim Flannery, autorul cărţii „Atmosphere of Hope" („Atmosfera speranţei").
Dioxidul de carbon care ajunge în atmosferă din cauza folosirii combustibililor fosili nu numai că duce la creşterea mediei temperaturilor pe glob, dar modifică şi chimia apei oceanelor. Atunci când dioxidul de carbon este dizolvat în apă, se transformă în fenol, care duce la creşterea acidităţii oceanelor, afectând forme de viaţă extrem de importante din lanţul trofic marin, aşa cum ar fi coralii, potrivit agerpres.ro.
O problemă depistată destul de recent
De la sfârşitul secolului XVIII, când a început Revoluţii Industrială, aciditatea apei oceanelor a crescut cu 30% din cauza folosirii combustibililor fosili. Atât timp cât va continua poluarea cu CO2, acidificarea oceanelor va rămâne o problemă, dacă nu vor fi identificate metode pentru a-i combate efectele. O astfel de metodă a fost identificată recent de cercetători din China care au observat că iarba de mare poate absorbi dioxidul de carbon din apă, menţinând o aciditate scăzută.
Problema acidificării apei oceanelor a fost semnalată abia în urmă cu aproximativ 10 ani, iar metodele de studiere a impactului pe care acest fenomen îl are asupra ecosistemului marin au fost standardizate abia în urmă cu 5 ani. Primele astfel de studii ale impactului pe care acidificarea îl are asupra ecosistemelor marine, în special asupra recifelor de corali, au fost desfăşurate în 2007. Ele ajungeau la concluzia că dublarea volumului de CO2 din atmosferă prin comparaţie cu nivelul acestui gaz din era pre-industrială, (dublare ce ar putea să se producă în următoarele câteva decade, dacă nu vor fi luate măsurile necesare), ar reduce cu 40% capacitatea de creştere a coralilor. Studii recente au demonstrat că anumite specii de corali sunt mai puţin sensibile decât altele şi că impactul eventualei dublări a volumului de CO2 din atmosferă va duce la un declin de aproximativ 14% a coralilor - organisme marine care formează şi susţin în jurul lor ecosisteme complexe.
Chinezii au găsit remediul
Efectele acidităţii crescute în sine sunt greu de cuantificat pentru că intervin în ecuaţie şi alţi factori, precum cantitatea de lumină solară, temperatura apei şi nivelul ei de oxigenare. În pofida incertitudinilor încă inerente pentru o disciplină de studiu aflată la început de drum, un lucru este clar: o apă mai acidă afectează organismele marine care au nevoie de carbonat de calciu pentru a-şi construi scheletele sau cochiliile.
O serie de experimente recente, desfăşurate în China, au demonstrat că, în anumite circumstanţe, iarba de mare poate fi folosită pentru a reduce aciditatea apei marine. Apele Mării Galbene, din apropierea coastei de nord-est a Chinei, sunt celebre pentru cantitatea mare de alge sau iarbă de mare din specia Laminaria japonica. Fermele de iarbă de mare care acoperă aproximativ 500 de kilometri pătraţi la suprafaţa mării, produc aproximativ 400.000 de tone din aceste alge în fiecare an. Iarba de mare se dezvoltă rapid şi consumă CO2 prin fotosinteză. Odată crescută, iarba de mare este recoltată, cu tot cu dioxidul de carbon absorbit din apă, modalitate care reprezintă o soluţie excelentă pentru scăderea acidităţii apei marine.
După recoltare iarba de mare este folosită ca hrană, în medicină sau chiar drept combustibil. Un studiu ajungea la concluzia că fermele de iarbă de mare, care ar acoperi 9% din suprafaţa oceanului planetar, pot produce anual 12 gigatone de biometan - adică suficient biometan pentru a substitui întregul necesar de combustibili fosili din prezent, la care se adaugă şi faptul că ar absorbi anual 53 de gigatone de CO2 din atmosferă. Un alt efect benefic ar fi creşterea producţiei sustenabile de peşte, asigurând 200 de kilograme de carne de peşte pe an, pe cap de locuitor, pentru o populaţie de 10 miliarde de oameni, conform cercetătorului australian.
