• dacă până acum brăilenii aveau de plătit la apă 6,26 lei/mc, începând de la 1 mai aceştia vor trebui să scoată din buzunar câte 70 de bani în plus pentru fiecare metru cub consumat • creşterea cu 12% vine în urma unei clauze în contractul de împrumut încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru mega-investiţia în reţeaua de apă-canal a judeţului • primarul Marian Dragomir susţine că deşi nu i se pare normal ca BERD să stabilească modul în care Primăria fixează taxele locale, în cazul nerespectării contractului, împrumutul de 8,8 milioane euro ar trebui returnat • la rândul său, Silviu Mangiurea ,directorul CUP Dunărea , a precizat că este ultima creştere a taxelor şi că odată cu montarea contoarelor individuale situaţia se va remedia
Veste proastă pentru brăileni. Începând cu 1 mai toţi abonaţii Companiei de Utilităţi Publice (CUP) “Dunărea” Brăila vor avea de plătit cu 12% mai mult pentru fiecare metru cub de apă consumat. Dacă în prezent costul apei potabile şi al canalizării este în total 6,26 lei/mc, peste două luni acesta se va ridica la aproximativ 7 lei/mc. Situaţia se datorează unei clauze contractuale pe care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a impus-o Companiei de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea şi implicit administraţiei brăilene pentru împrumutul de 8,8 milioane de euro în mega-proiectul privind modernizarea reţelei de apă-canal a întregului judeţ.
Scumpirea a fost adusă în atenţia publică, recent, în urma şedinţelor de CLM şi CJ Brăila, când consilierii au dezbătut şi aprobat un act adiţional la contractul cu BERD, astfel încât să se permită utilizarea a 3,1 milioane de euro pentru achiziţionarea de contoare inteligente care să fie montate la nivelul judeţului. Primarul Marian Dragomir a comentat, ieri, situaţia punctând că deşi nu este de acord cu o clauză prin care BERD să impună municipalităţii creşteri de taxe, în prezent nu mai poate aduce modificări în niciun fel contractului încheiat în 2011 de foştii consilieri. Mai mult, atât acesta cât şi directorul CUP Dunărea, Silviu Mangiurea, au afirmat că în caz contrar întregul împrumut ar trebui returnat, situaţie care ar bloca total investiţiile la capitolul apă şi canalizare în judeţ. Conducerea Companiei susţine, totuşi, că aceasta este ultima mărire de taxe prevăzută în cadrul contractului, iar odată finalizat proiectul privind montarea contoarelor inteligente cheltuielile în plus ale brăilenilor se vor atenua.
Trebuie precizat că subiectul scumpirii serviciului de apă şi canalizare începând din vara acestui an nu este unul tocmai nou. În baza aceluiaşi contract cu BERD costul apei a fost majorat şi anul trecut. Astfel, dacă la final de 2015 tariful pentru serviciul de apă-canalizare era de 6,87 lei/mc cu tot cu TVA (4,29 lei/mc la apă şi 2,58 lei/mc la canalizare cu precizarea că fiecare metru cub de apă consumat este facturat automat şi la canalizare), odată cu reducerea TVA la 9% pentru consumul de apă şi la 20% pentru canalizare, noul tarif valabil din ianuarie 2016 a fost de 6,26 lei/mc (3,77 lei/mc - apă şi 2,49 lei/mc - canalizare). Mai departe, a avut loc majorarea cu 5%, stabilită pentru luna mai 2016 în baza contractului cu BERD. Astfel, tariful unic a ajuns să arate în felul următor: 3,95 lei/mc - apă (cu TVA de 9%) şi 2,61 lei/mc - canalizare (cu TVA de 20%), aşadar un total de 6,56 lei/mc pentru serviciul cumulat. Potrivit directorului CUP Dunărea, Silviu Mangiurea, în prezent, după scăderea TVA-ului la 19%, preţul este de 3,77 lei/mc la apă potabilă şi 2,50 lei/mc la canalizare (cu TVA). Deci, un total 6,27 lei/mc (inclusiv apa pluvială). Potrivit aceleiaşi surse, de la 1 mai, moment în care va intra în vigoare majorarea cu 12%, costul la apă şi canalizare se va ridica în total la 6,97 lei.
“Dacă facem socoteala, un om normal care locuieşte la bloc, neavând curte, consumă în jur de 5 metri cubi pe lună. Nu are cum să consume mai mult. Dacă înmulţim cu 4 lei cât înseamnă costul apei potabile, sunt cam 20 lei. Un pachet de ţigări costă vreo 16 lei, de exemplu”, a afirmat Mangiurea, cu precizarea că deja s-a realizat şi un studiu privind capacitatea de suportabilitate a taxei de către populaţie şi rezultatul nu este unul îngrijorător.
Mangiurea: «Brăila, la apă potabilă este situată la preţul mediu iar la canalizare este sub preţul mediu la nivel naţional»
Potrivit directorului Companiei de Utilităţi Publice “Dunărea”, Silviu Mangiurea, creşterea preţului la apă cu 12% este ultima care a fost prevăzută în contractul de împrumut cu BERD. Acesta a afirmat că înţelege supărările care ar putea apărea pe tema măririi taxei, însă consideră că modernizările reţelei de apă-canal din judeţ sunt absolut necesare şi că odată cu montarea contoarelor inteligente vor exista mult mai puţine pierderi, iar banii brăilenilor se vor recupera în acest fel. De asemenea, Mangiurea a mai punctat că o mare problemă o constituie şi consumul mare de energie, care de asemenea se va remedia în viitorul apropiat.
“Eu cred că într-un timp relativ scurt, dacă Dumnezeu ne ajută şi vom pune în aplicare gândurile pe care ni le-am propus, respectiv contorizarea cu contoare inteligente, cu citire de la distanţă şi memorie, atunci vom scădea din pierderi. Deci din apa produsă şi nefacturată, dar automat şi din energia electrică. La ora actuală, energia electrică reprezintă un parametru consistent în preţul apei. Trebuie să luăm în considerare că noi tratăm apa la Gropeni sau la Chiscani, unde avem staţii de tratare, dar preţul la care este livrată în municipiu rămâne acelaşi şi la Jirlău. Or, traseul parcurs este mult mai mare. Pentru că apa ajunge la destinaţie cu ajutorul unor staţii de pompare, care bineînţeles, consumă curent electric. Dar noi vrem să introducem acest sistem de contorizare care va elimina nişte pierderi pentru apa nefacturată. De asemenea, vom renegocia preţurile cu furnizorii noştri de energie electrică prin proiectul POIM la care se lucrează acum şi sperăm să înceapă execuţia în 2018. Nu vreau să zic sigur, dar cred că la ora actuală, CUP Dunărea este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din Brăila”, a afirmat Mangiurea.
Cât despre modul în care au procedat predecesorii săi la negocierea contractului cu Banca Europeană în privinţa clauzelor privind taxele, actualul şef al CUP Dunărea, care a fost numit în funcţie anul trecut, nu a dorit să comenteze prea mult, însă a insistat pe ideea că BERD a stabilit totuşi o dobândă convenabilă pentru administraţia brăileană, de 2,50%, pe care de asemenea a micşorat-o în 2016 la 2,25%.
Întrebat în legătură cu poziţia Brăilei la nivel naţional în privinţa preţului la apă, Mangiurea a ţinut să puncteze că are un document de la Asociaţia Română a Apei (ARA), care monitorizează toate companiile de apă şi canal din ţară, din care reiese că judeţul nostru se situează la un preţ mediu.
“Conform acestei monitorizări, Brăila este situată la preţul mediu la apă potabilă, iar la canalizare este sub preţul mediu. Acea sintagmă că Brăila are cel mai mare preţ de apă din ţară nu confirmă cu realitatea. Aceste documente nu sunt semnate de mine, de vreo entitate din municipiu sau arealul Brăilei şi nici nu are vreo legătură cu vreo entitate de natură politică sau administrativă. Este o asociaţie la nivel internaţional care ne monitorizează şi cu care nu putem să ne jucăm pentru că suntem obligaţi să le punem la dispoziţie toate documentele care ni se solicită. Oricum, în toată ţara va fi această creştere la preţul apei, nu numai la Brăila. Toate companiile de apă care sunt împrumutate la BERD au această politică. Deci nu se pune problema că numai la Brăila va creşte. Asta a fost o clauză pe care BERD-ul a aplicat-o la toate contractele. Nu este un caz unic la Brăila. Din contră, Brăila a beneficiat de o dobândă foarte mică, iar comunitatea nu a depus nicio garanţie materială”, a conchis Mangiurea.
Cu toate acestea, trebuie reamintit că o statistică a Institutului pentru Politici Publice poziţiona Brăila undeva în primul pluton al clasamentelor oraşelor cu apă scumpă din România, în 2016.
Dragomir nu mai vrea alte împrumuturi cu condiţii restrictive
Primarul Marian Dragomir a comentat majorarea taxei la apă şi canalizare de la 1 mai, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, cu precizarea că nu se mai poate interveni asupra clauzelor contractului cu BERD fără consecinţe majore. Mai exact, edilul-şef a explicat că întreaga poveste a împrumutului a început cu staţia de epurare, încă de pe vremea primarului Anton Lungu, staţie fără de care astăzi ar fi existat penalizări exact ca la gunoi.
“În acel contract de finanţare încheiat cu o instituţie financiară (n.r. - BERD) s-a prevăzut foarte clar că la anumite intervale de timp preţul apei va trebui să crească. Conform acelui angajament semnat, dacă nu mă înşel, ultima oară în anul 2011 şi aprobat de toţi consilierii municipali de la acea dată este prevăzută o creştere a preţului şi în acest an, de la 1 mai. Dar vreau să vă spun că am primit o vizită a reprezentanţilor acelei instituţii de finanţare săptămâna trecută pentru a ne acorda o nouă linie de credit. Le-am spus clar că Primăria Municipiului Brăila momentan nu intenţionează să se împrumute, dar dacă vreodată se va împrumuta, clauzele contractuale vor viza doar plata ratelor respective şi a dobânzii. În niciun caz, nimeni nu va mai putea să impună Primăriei sau vreunei instituţii intervale de timp pentru a ne plăti rata. Modul în care ne gestionăm noi, Primăria, respectiv, societăţile din subordine, ne priveşte. Pe ei îi interesează doar să îşi încaseze rata şi nicidecum să ne spună nouă sau să ne impună prin contract, aşa cum este în momentul de faţă, să crească preţul la vreunul dintre serviciile pe care le furnizăm populaţiei”, a declarat Dragomir.
Sursa citată a mai adăugat că fosta administraţie a fost nevoită să accepte clauzele BERD, în contextul în care altfel nu ar fi primit împrumutul şi nu ar fi putut demara proiectul legat de reţeaua apă-canal.
“Nu vom creşte noi preţul apei în luna mai. Va creşte cu 12% în baza acelui contract semnat la acea dată, în mod obligatoriu. Dacă nu va creşte preţul, atunci va exista obligaţia de returnare a întregului împrumut. O sumă exorbitantă la care s-ar adăuga şi imposibilitatea ca asociaţia să termine acele investiţii pe apă - canalizare şi nu doar în Municipiul Brăila, ci în tot judeţul. Această instituţie, din punctul meu de vedere şi din discuţiile pe care le-am avut, doar astfel finanţează şi dacă dobânda a fost net inferioară celei pe care o acordă băncile, atunci putea fi o discuţie la acel moment, având în vedere valoarea foarte mare a acelui împrumut. Mai mult, în contractele cu BERD presupun că dacă nu utilizezi toată suma pe care ai contractat-o ca împrumut, vei plăti şi penalităţi”, a conchis Dragomir.
Stres la CJ Brăila pentru votul pe modificarea contractului cu BERD
Atât consilierii municipali cât şi cei judeţeni au avut pe ordinea de zi a celor mai recente şedinţe ordinare un proiect privind încheierea unui act adiţional la contractul de asistenţă pentru proiectul între municipiu, judeţ, CUP Dunărea şi BERD, privind extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţ. Este vorba despre o solicitare a Companiei de a utiliza o economie de 3.141.421,59 euro, aferentă contractului de împrumut BERD în valoare totală de 8.800.000 euro, pentru a achiziţiona contoare de apă rece şi contoare inteligente pe care să le monteze la nivelul consumatorilor casnici din întreg judeţul.
Potrivit raportului de proiect, prin achiziţia contoarelor de apă cu modul radio pentru branşamente se vor rezolva o serie de probleme. De exemplu: se va finaliza contorizarea consumatorilor casnici din municipiu şi localităţile limitrofe, consumatori care în prezent sunt facturaţi în sistem pauşal fapt ce conduce la un procent considerabil de pierderi aparente. Se vor înlocui contoarele de apă existente care au clasa de precizie inferioară. Se va efectua redimensionarea contorilor de apă în funcţie de nevoile actuale ale consumatorilor. Se vor scoate din instalaţii tipurile de contori care necesită intervenţii şi înlocuiri repetate pentru că sunt mai vechi de 10 - 15 ani. De asemenea, va creşte semnificativ tehnologia sistemelor mobile de colectare a datelor de la contoare şi se vor evita riscurile cauzate de citirea manuală.
Ei bine, dacă la CLM Brăila proiectul cu pricina a trecut în unanimitate fără nici măcar un cuvinţel rostit în plen, alta a fost situaţia la CJ Brăila, unde consilierii au ţinut să se lămurească în privinţa majorării taxei apei cu 12% de la 1 mai.
Consilierii judeţeni ai PND Brăila, Simona Drăghincescu şi Cătălin Iordache, i-au cerut în mod explicit directorului CUP Dunărea să precizeze dacă prin aprobarea proiectului membrii CJ îşi vor asuma implicit şi majorarea taxei.
Mangiurea a explicat că, într-adevăr, contractul prevede această taxă, însă cu precizarea că folosirea celor 3,1 milioane de euro pentru dotarea cu contoare inteligente va duce la economii pe termen lung.
“Poate totuşi o să faceţi toate demersurile şi o să scădeţi cheltuielile aşa încât preţul apei măcar să rămână constant. Eu nu pot să cred că o instituţie publică, fie ea chiar şi bancă, poate impune creşterea în mod obligatoriu a unui preţ. Dacă preţul de cost este mai mic, atunci şi noi trebuie să ne încadrăm în toate contractele pe care le avem. Eu nu pot să cred că cineva ne cere să creştem un preţ împotriva preţului de cost care reiese din venituri şi cheltuieli”, a declarat Drăghincescu.
De cealaltă parte, liberalul Dănuţ Lungu a subliniat că nu este de acord cu scumpirea preţului apei, în contextul în care oricum Brăila are printre cele mai mari costuri la nivel naţional pe acest segment.
“Nu înţeleg de ce investiţiile care ar trebui făcute pentru consumatorul final, deci în interesul cetăţeanului sunt făcute mai mult pentru a mări preţul în loc de a-l scădea. De aceea sunt «împotrivă». Nu a investiţiei, ci împotriva modului de a gândi aşa. Tot timpul venim cu ceva în plus, dar ajunge să fie un minus în buzunarul cetăţeanului”, a declarat PNL-istul.
Directorul CUP Dunărea a insistat să îl corecteze pe Lungu şi să precizeze că la nivel naţional preţul pe care brăilenii îl plătesc la apă nu este unul de vârf, din contră.
La rândul său, liberalul Ovidiu Nechita a cerut lămuriri de la Mangiurea despre problema lipsei presiunii din reţea, dar a solicitat să i se prezinte scenariul în care proiectul finanţat prin BERD s-ar bloca.
“Acolo unde branşamentele sunt foarte vechi, e logic că pe interior s-au pietrificat. Înlocuim. Sunt prinse vreo 70 milioane de euro pentru asta. În această iarnă, într-adevăr recunosc că au fost unele probleme. Din cauza acelor persoane care sunt plătitoare la pauşal şi lasă să curgă 24 din 24. Dar automat se va îmbunătăţi. E logic. Matematic. (...) Cât despre posibilitatea ca acest proiect să nu treacă? Nici nu vreau să mă gândesc la acest lucru. Dacă ceea ce aţi (n.r. - consilierii) votat în 2011 nu se respectă la încheierea contractului, pierdem şi trebuie să dăm banii înapoi la BERD. Vom fi nevoiţi să dăm înapoi şi investiţia pe care am făcut-o şi nici nu vom mai primi acces pe POIM să terminăm alimentarea cu apă a judeţului”, a explicat Mangiurea.
În cele din urmă, consilierii judeţeni au aprobat proiectul cu 29 voturi “pentru” şi o abţinere a PNL-istului Dănuţ Lungu. De asemenea, liberalul Laurenţiu Chiru a anunţat că nu participă la vot.
