În prima lună a anului viitor se va juca ultima carte în epopeea Pădurii Stejaru. Aflată în perioadă de deliberare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila va trebui să vină în ianuarie cu un răspuns clar privind autorizaţia cerută de investitorii care vor să realizeze o bază sportivă în pădure. Aşa cum au explicat surse din cadrul APM Brăila, procedural, în termen de 30 de zile de la dezbaterea publică ar urma ca instituţia să se hotărască în legătură cu solicitarea privind scoaterea din circuitul forestier a unei suprafeţe de câteva hectare din pădurea de la marginea municipiului. Asta înseamnă că răspunsul aşteptat cu răsuflarea tăiată de către întreaga comunitate va fi făcut cunoscut undeva în prima jumătate a lunii ianuarie 2016. "Toate observaţiile şi întrebările formulate în scris sau verbal în cadrul procedurii de dezbatere publică din data de 9 decembrie, precum şi observaţiile specialiştilor instituţiei noastre le-am transmis solicitantului autorizaţiei de mediu, de la care aşteptăm să aducă lămuriri şi completări faţă de toate aceste aspecte. Mai departe, urmează ca în ianuarie, cel mai probabil, să se ia o decizie la nivelul APM Brăila privind solicitarea de eliberare a autorizaţiei de mediu", a venit răspunsul din partea directorului APM Brăila, Ciprian Cuzmin.
Oficial, grupul de iniţiativă care intenţionează realizarea unui proiect imobiliar în Pădurea Stejaru, grup reprezentat de Gheorghe Periverzov, a dat asigurări că nu are de gând să defrişeze decât o mică parte din cele 13 ha de pădure proprietate privată pentru a face loc unui "ansamblu social - sportiv". Opinia publică locală însă nu are încredere în acest proiect şi, după cum s-a manifestat la cea mai recentă dezbatere pe tema defrişării, în şedinţa din 9 decembrie a.c., nici nu este de acord cu tăierea vreunui copac în zona respectivă.
De precizat că grupul de care aminteam mai sus este format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov (sora viceprimarului Alexandru Dănăilă, care între timp a plecat din România şi a renunţat la acest proiect - n.n.), Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voiu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă şi Mihai Periverzof. Ei şi-au început în 2011 demersurile pentru a scoate 13 ha din pădurea Stejaru din fondul silvic, în aşa fel încât terenul respectiv să fie liber pentru construcţii. Investitorii au declarat că vor defrişa efectiv doar 6 ha de pădure pentru construirea unei baze sportive. Însă, odată scoasă din fondul silvic, întreaga suprafaţă de 13 ha va putea face, mai devreme sau mai târziu, obiectul defrişărilor.
Cum a ajuns Stejaru ţinta revendicatorului de păduri
Întreaga poveste încâlcită a împroprietăririi pe amplasamentul Pădurii Stejaru îşi are izvorul în solicitarea iniţială a revendicatoarei Carmen Manuela Toma, document depus la Primăria Stăncuţa, vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra a două corpuri de pădure de 24 ha şi respectiv 7,5 ha pe raza comunei Stăncuţa. Cum respectiva pădure nu mai exista la data formulării cererii de retrocedare, solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşii săi au avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul Pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate. În sprijinul acestei idei, silvicultorii brăileni au cerut şi un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti, dar răspunsul primit a favorizat-o pe revendicatoare.
Comisia de Fond Funciar a zis "Da"
După cum "Obiectiv-Vocea Brăilei" a prezentat în mai multe rânduri, una dintre bătăliile importante în ce priveşte soarta pădurii de la intrarea în oraş a fost pierdută încă de acum 7 ani, mai precis în iunie 2008, când subiectul a ajuns pe masa de lucru a Comisiei Judeţene de Fond Funciar. La momentul respectiv, acest organism avea următoarea componenţă: preşedinte era prefectul judeţului, la vremea respectivă Mihaela Marcu, cei doi subprefecţi Mircea Fudulaiche şi Dumitru Popa, de şeful Direcţiei Agricole Brăila - Vasile Surăianu, şeful serviciului Verificarea legalităţii aplicării actelor normative şi contencios administrativ - Paul Mîndroiu, din partea Agenţiei Domeniilor Statului - Marian Găureanu, directorul Agenţiei de Îmbunătăţiri Funciare - Dan Ionel, arhitectul şef al CJ Brăila - Costel Drăgan, şeful Oficiului Judeţean de Cadastru - Petrică Drăgan, din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani - consilier Alexandru-Eduard Buricea, directorul Direcţiei Silvice Brăila - Cristian Gurgu şi reprezentantul Asociaţiilor proprietarilor de terenuri agricole - Nicolae Frîncu.
La şedinţa respectivă au luat parte doar nouă din cei 12 membri (au lipsit Costel Drăgan, Alexandru Buricea şi Nicolae Frîncu) şi au votat împotrivă directorul de la Direcţia Silvică Brăila - Cristian Gurgu şi Costică Drăgan - directorul Oficiului Judeţean de Cadastru Brăila. De adăugat că la momentul semnării procesului verbal de punere în posesie, pe amplasamentul Pădurii Stejaru, votul în aceeaşi comisie a fost unanim, adică nu s-a împotrivit nimeni.
