Oraşul Ianca se află în topul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila care a primit cei mai mulţi bani în urma repartizării sumelor necesare echilibrării bugetelor locale pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală pe 2014. Altfel spus, 900.000 lei, adică 9 miliarde lei vechi, o sumă deloc de neglijat, a ajuns în mâinile primarului Fănel George Chiriţă, din partea PSD. Cu aceşti bani, edilul social democrat şi-a propus cofinanţarea proiectelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură pentru anul în curs. La o diferenţă de 300.000 lei, primarul PSD l-a surclasat pe edilul oraşului Însurăţei, Ionel Gheorghe (PDL), care a primit per total, nici mai mult nici mai puţin de 600.000 lei. Următorul UAT cu "lipici" la bani în 2014 este comuna Cazasu, care a atras în acest an o finanţare de 430.000 lei, bani care se vor duce doar către plata arieratelor. De menţionat că primarul comunei Cazasu, Tudorel Anton din partea grupului social democrat, nu a solicitat bani şi pentru cofinanţare de proiecte. La polul opus, cu cei mai puţini bani se află primarii aleşi pe listele AVB, ai comunelor Chiscani (UNPR), care a primit 100.000 de lei, Surdila Greci (PDL) - 150.000 lei şi comuna Jirlău (PDL), unde s-au repartizat 200.000 lei. Aceiaşi bani, respectiv 2 miliarde lei vechi, au mai primit de asemenea şi localităţile Măraşu, Unirea şi Viziru, la butoanele cărora se află, mai mult sau mai puţin întâmplător, edili din partea PDL.
Dacă vorbim despre Consiliul Local Municipal Brăila, aici au fost repartizaţi în total pentru 2014, 3.000.000 lei, adică 30 de miliarde lei vechi, aceeaşi sumă ca anul trecut.
Proiectul de hotărâre privind "repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru proiecte de infrastructură care necesită confinanţare locală pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017", a fost adoptat marţi, 14 ianuarie, în cadrul şedinţei extraordinare a CJ Brăila, cu 28 voturi "pentru" şi 3 "împotrivă" din partea consilierilor PDL Marian Sârbu, Dănuţ Lungu şi Alfredo Pascale.
Potrivit raportului proiectului, la nivelul judeţului a fost alocată suma defalcată din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale de 33.636.000 lei pentru anul 2014. De asemenea, proiectul a prezentat şi estimări cu caracter orientativ la aceleaşi capitole pentru perioada 2015-2017 care se prezintă astfel: 33.569.000 lei (2015), 34.408.000 lei (2016), 35.201.000 lei (2017). Din aceste sume, aşa cum reiese din decizia directorului Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila, CJ Brăila urmează a repartiza UAT-urilor următoarele sume: 7.836 mii lei (2014), 4.901 mii lei (2015), 5.020 mii lei (2016) şi 5.140 mii lei (2017). Totodată, conform aceleiaşi decizii, din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, aferentă judeţului Brăila, CJ are de repartizat UAT-urilor: 9.127 mii lei (2014), 5.695 mii lei (2015), 5.841 mii lei (2016), 5.984 mii lei (2017).
În expunerea de motive se arată că la repartizarea arieratelor s-au avut în vedere cererile unităţilor administrativ teritoriale pentru acordarea de sume pentru achitarea datoriilor înregistrate în contabilitate la 31.12.2013, sume ce au fost confruntate cu raportările depuse la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. La repartizarea sumelor pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură ce necesită cofinanţare locală, s-au avut în vedere atât proiecte noi, cât şi continuarea obiectivelor de investiţii în curs, cum ar fi de exemplu: reabilitarea primăriilor, refacerea lăcaşurilor de cult, a căminelor culturale sau îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă.
Atacuri lansate între membrii PSD şi PDL
Proiectul de hotărâre privind repartizarea banilor către unităţile admnistrativ teritoriale nu a trecut însă cu una cu două de votul consilierilor din partea Opoziţiei. De ce spunem asta? Ei bine, aleşii din miniparlamentul judeţean din partea PDL au contestat criteriile "politice" de împărţire a banilor, spunând că toţi primarii care au ieşit pe lista AVB-ului, la propunerea PDL, "sunt cei mai vitregiţi de fonduri. Concret, consilierul Marian Sârbu, "uns" consilier la sfârşitul anului trecut, i-a atras atenţia lui Stancu că în plenul CJ se face politică şi nu administraţie. Acesta i-a cerut preşedintelui de şedinţă o listă cu solicitările de fonduri ale primarilor din judeţ. "Am fost împotriva ordinii de zi pentru că noi am văzut aici doar nişte sume şi absolut nimic din ceea ce a stat în spatele acestor alocări de sume (...) Întotdeauna aţi spus că facem aici administraţie, şi nu politică. Nu demonstraţi acest lucru! Dumneavoastră dacă vă uitaţi peste aceste propuneri veţi vedea că unele dintre cele mai sărace comune ale judeţului Brăila au cele mai mici alocări, ori aşa cum scrie aici, 20% din TVA sunt bani pentru echilibrarea bugetelor şi nu pentru dezechilibrarea acestora. Dacă ne uităm şi la proiecţiile pe anii viitori, vom vedea acelaşi lucru. Localităţile cu primari PDL tind să aibă alocări către 0", a fost declaraţia lui Sârbu. Contrariat de acuzaţiile PDL-istului, preşedintele CJ a reacţionat dur la adresa acestuia şi l-a jignit cu "perdea". "Dacă eu aş conduce Consiliul după mintea dumitale, cred că am ajunge prin altă parte. Noi conducem Consiliul după principii sănătoase (...) Se pare că dumneavoastră înţelegeţi foarte puţin din ceea ce gândesc eu. Dar nu sunt eu vinovat că v-aţi născut aşa. Asta este problema dumneavoastră. Sunteţi şi mai nou, probabil", a răspuns Stancu. În plus, liderul CJ a mai făcut precizarea că în 2014, Brăila a beneficiat de cel mai mare buget de până acum, iar la redistribuirea acestuia spune că a ţinut cont şi de alocările din anii trecuţi. "Am ţinut cont şi de anii anteriori, când exista o stradă cu sens unic, în care banii mergeau numai la un partid, restul partidelor nu mai erau pe liste şi banii nu intrau prin consiliile judeţene, ci prin atribuiri directe, prin programe naţionale, gen PNDI, gen Ordonanţa 577, Ordonanţa 40 ş.a.m.d.", a explicat preşedintele CJ.
Silviu Radu şi-a negociat votul cu Stancu şi a trădat PDL
Surpriza zilei de marţi din plenul Consiliului Judeţean a fost votul PDL-istului Silviu Radu, care s-a îndreptat pentru PSD şi nu pentru PDL, aşa cum probabil s-ar fi aşteptat membrii Opoziţiei. Mai exact, acesta a propus ca în schimbul votului său "pentru" acest proiect de hotărâre să primească din partea lui Stancu o reanalizare a fondurilor dirijate către comuna Galbenu (AVB) în exerciţiul bugetar 2015-2017. "Vizavi de cei 20% din TVA e clar, Finanţele au formula lor de calcul. Vizavi de cotele defalcate de 18,5 din impozitul pe venit, rugămintea mea este ca localitatea Galbenu, care are alocare 0 în estimările viitoare, să regândiţi calculele pentru 2015-2017 şi să daţi o sumă către această localitate. Dacă faceţi asta, să ştiţi că aveţi votul meu astăzi (n.r. -marţi, 14 ianuarie)", a negociat PDL-istul. "Cu siguranţă", a răspuns neîntârziat Stancu, care şi-a dat cuvântul că va reanaliza situaţia financiară pentru 2015-2017.
La şedinţa Consiliului Judeţean au participat 31 de consilieri şi au lipsit motivat doi, respectiv Octavian Georgescu (PC), şi Reliana Bogdan, cea care tocmai s-a retras din PDL.
Amintim că anul trecut, în urma repartizării pe unităţi administrativ teritoriale a sumelor necesare echilibrării bugetelor locale pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală pe 2014, cei mai mulţi bani i-a primit primarul de la Şuţeşti, Cristian Codreanu (PNG). Acesta a primit 1.172.000 lei. Următorii primari care au primit sume aproape la fel de mari au fost Marian Bocănel - Dudeşti (PSD) 1.159.000 lei şi Ion Bălan- Frecăţei (PNL) 1.002.000 lei.
