Da, am patit-o, acum ce sa fac? Pai, sa va explic: am cunoscut-o acum vreo doi ani, pe Faleza. Misto gagica, n-aveam ce zice. Ne-am vazut, ne-am placut, ne-am cuplat... La inceput, lucrurile au mers bine. Asa ca ne-am gindit sa punem si de-o nunta, barem sa facem de-un avans la un credit. Dar, cum foamea de credite e mare in tara asta, am fost nevoiti sa arvunim restaurantul cu vreun an inainte. Numai ca, intre timp, lucrurile n-au mai mers asa de grozav, iar ea n-a mai avut rabdare sa astepte sa facem noi avansul de credit... pardon, nunta... mai ales ca l-a gasit pe unul care-i dadea credit doar cu buletinul, sa se convinga ca-i majora. Si i-a facut lu' ala avansuri si ala i-a luat o masina si-o casa, basca ca avea restaurantul lui propriu. Dar din toata faza asta stiti de ce ma oftic cel mai tare? Ca am fost prost sa-i promit ca nu vom face nimic - stiti voi - pina-n noaptea nuntii.
