Artistul plastic Hugo Maracineanu a vernisat, simbata, la Biblioteca Judeteana "Panait Istrati", cea de-a 35-a expozitie personala, prilej pentru artist de a se infatisa publicului brailean si sub o alta ipostaza, cea de poet. Volumul de versuri "Jurnalul (eu, io, sinele si sufletul)", publicat intr-o forma originala - facsimil dupa manuscrisele autorului, cu ilustratii din citeva lucrari reprezentative, completeaza expozitia de arta plastica, ce cuprinde aproximativ 40 de lucrari de grafica, linogravura si sculptura. Aprecierile pe seama lucrarilor de arta plastica au apartinut criticului de arta Ana Maria Hartuche, care a explicat asistentei de ce Hugo Maracineanu vine in fata publicului cu doua obiecte culturale din domenii diferite: literatura si arta plastica. "Literatura si arta plastica sint pentru Hugo Maracineanu interpretari ale unor surse de cultura, stiinta si spiritualitate. El este un cautator, or cautatorii sint intotdeauna mai interesanti decit oamenii care au ajuns deja acolo unde si-au dorit, mai complicati, mai complecsi, au totdeauana ceva mai mult de spus, sint mai deschisi. Se prezinta, astfel, ca un artist generos, care ofera fiecaruia posibilitatea de a cauta impreuna cu el in planurile mai inalte ale spiritualitatii, si de a se bucura, in acelasi timp, de litera si cuvintul scris". Potrivit aprecierilor critice ale Anei - Maria Hartuche, in expozitie o parte din lucrarile artistului amintesc linogravura populara, alte lucrari prezinta compozitii care provin din icoana romaneasca organizata pe registre, altele expun un tip de icoana cu imagine centrala imbinata cu alte motive". Vernisajul a fost marcat de prezenta nepoatei marelui Mircea Eliade, Virginia Tabirca, consilier pentru imagine interna si internationala, la Universitatea "Valahia" din Tirgoviste.
Hugo Maracineanu si eul poetic
Volumul de versuri "Jurnalul (eu, io, sinele si sufletul)" se remarca prin forma, continut si expresie. Fiecare volum contine si cite o linogravura originala a autorului, pe care cititorul o poate inrama si, in plus, alte patru ilustrate din creatiile autorului, fara a avea, insa, valoare de lucrare. Cartea este o oglinda a framintarilor artistului, un jurnal de-a-ndoaselea, care incepe in luna mai 2005 si merge inapoi pina in august 2004. Mai mult, poetul se abate de la norma si plaseaza titlul fiecarui poem la sfirsitul acestuia. Profesoara Mariana Gogalniceanu a adus in atentia publicului linii esentiale ale cartii: "Poetul lasa sa se observe in versurile sale spiritul dramatic, trist, dar si latura romantica a sensibilitatii sale. Eul liric simte in sine dedublarea, o parte se simte atras de lume, dar o alta de pretuirile artei. In unele poezii eul poetic pare a se cauta, in altele pare a se gasi si impaca cu sine, iar in altele pare a-si continua cautarea desi are consiinta ca s-a gasit demult". La rindul sau, Adrian Simion, directorul Liceului de Arta "Hariclea Darcleé", a scos in evidenta ideea ca "versurile lui Hugo Maracineanu reflecta un artist dual, nonconformist, extrem de profund si sensibil, care traieste poezia ca pe ceva esential pentru existenta sa, semn ca a ajuns la un moment de intelepciune, si nu din pricina vistei, ci din cauza maturitatii artistice.