• promisiunea a venit dinspre ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, care s-a aflat vinerea trecută la Brăila • “Vom avea finanțare în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, pe Timbrul Momentelor Istorice, pentru proiectări și cred că are toate datele acest proiect să câștige o asemenea finanțare și vom urmări împreună dezvoltarea proiectului”, a declarat Romașcanu • la rândul său, primarul Marian Dragomir a precizat că municipalitatea a început demersurile pentru transformarea hrubelor într-un muzeu ce va fi deschis turiștilor • demersul a fost demarat încă din 2020, dar deocamdată nu s-a concretizat nimic, din câte se pare din cauza unor probleme birocratice
Dorit de foarte mulți ani, proiectul de restaurare a hrubelor Brăilei și includerea lor în circuitul turistic al orașului va vedea într-un final lumina zilei. Cel puțin așa a susținut ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. Prezent vinerea trecută la Brăila, acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că ministerul poate finanța proiectul, iar hrubele, cel mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, ar putea fi transformate într-un muzeu.
Deocamdată, discuția se axează pe fosta pulberărie a orașului, de pe strada Cetății, nr. 43. Intrarea în hruba lungă de câțiva zeci de metri se află pe un teren privat. În timpul regimului comunist, acolo a funcționat o cramă a fostei întreprinderi "Vinalcool", unde erau depozitate butoaie cu vin. În ultimii circa 20 de ani, hruba a fost abandonată și lăsată să se degradeze.
“Am fost, am văzut acele celebre hrube unde au fost depozitele de pulbere ale turcilor. E un loc care s-ar putea transforma într-un muzeu absolut minunat. I-am promis domnului primar că avem, că vom avea finanțare în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, pe Timbrul Monumentelor Istorice, pentru proiectări și cred că are toate datele acest proiect să câștige o asemenea finanțare și vom urmări împreună dezvoltarea proiectului. (...) Este o proprietate privată acolo, e firesc să fie greu să intri în casa omului. Am vorbit cu domnul primar, intenționează să cumpere acel teren care are accesul la hrubă. E firesc că e o parte importantă a istoriei Brăilei, trei sute de ani sub dominație turcă, trebuie să fie pusă în valoare. Și acolo este o galerie foarte mare, înaltă, lungă de vreo 50-70 de metri, care se pretează fantastic pentru o galerie istorică. Cu o climatizare corespunzătoare, poți să expui, să aduci în fața celor care sunt interesați epoca respectivă. E chiar un spațiu generos pentru așa ceva. Am văzut și în alte părți, numai la Roman dacă mergem, totul e sub pământ, așa că avem modele”, a spus Lucian Romașcanu, ministrul Culturii.
La rândul său, primarul Marian Dragomir a declarat că municipalitatea a demarat procedurile pentru cumpărarea terenului pe care se află hruba în care a funcționat fosta pulberărie a cetății Brăila. După cum v-am mai informat, despre această procedură se vorbește încă din vara anului 2020, însă deocamdată nu s-a întâmplat nimic concret.
“Noi am dat o hotărâre de Consiliu Local pentru a ne exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea acestei hrube. Sunt anumite chestiuni de ordin juridic care trebuie clarificate de secretarul general al Primăriei, juriștii noștri și Oficiul Județean de Cadastru, pentru că hruba pleacă de pe o proprietate privată pe care noi intenționăm să o cumpărăm și continuă pe alte proprietăți private. Sunt chestiuni tehnice care trebuiesc clarificate între specialiști pentru a ne putea exercita dreptul acesta de preempțiune și a avea într-adevăr hruba înscrisă în cartea funciară și am putea să o cumpărăm. Discuțiile cu domnul ministru au fost tehnice pe ceea ce presupune efectiv includerea ei în patrimoniu, modernizarea și deschiderea către public. Sunt anumiți pași procedurali pe care urmează să-i parcurgem în perioada următoare, dar discuțiile au avansat foarte mult în zona specialiștilor, între cei de la Primărie și cei de la Cadastru”, a precizat edilul Brăilei.
Prezent la conferința de presă, o declarație pe tema hrubelor a făcut și europarlamentarul Mihai Tudose, care a explicat că proiectul nu s-a putut realiza până acum deoarece valoarea acestuia a fost greu de estimat.
“Discuțiile pe tema aceasta au început acum șase luni, când domnul primar a avut inițiativa să facem ceva concret. S-a vorbit cu domnul ministru Romașcanu, au găsit niște căi, niște programe, că e complicat. Ceea ce nu v-a spus nici domnul primar, nici domnul ministru, că e foarte greu de dimensionat valoarea proiectului. Că nu le ai pe toate, trebuie să te apuci să sapi, să vezi ce găsești. Poate să se termine săpătura peste 2 metri și să o închizi sau poți să te mai duci încă 200 de metri. E cam elastic proiectul și programul, și de asta a durat aproape jumătate de an până când domnul ministru a reușit să seteze tipul de program adaptabil, fiindcă poți să dimensionezi, dom'le îmi trebuie 2 lei. Și după 2 lei s-au terminat banii și ai descoperit că mai ai 100 metri de hrubă s-o amenajezi. Înțeleg că domnul ministru a găsit soluția. După 30 de ani de discuții cu colegii, este primul pas concret în a face așa ceva”, a adăugat europarlamentarul Mihai Tudose.
Rămase de pe vremea când Brăila se afla sub ocupație otomană, hrubele orașului sunt o adevărată “comoară” din punct de vedere turistic. Conform legendelor, hrubele erau atât de spațioase încât turcii le puteau străbate călare.
Traseul pornea de la ultima fortificație, de la Citadelă – zona de nord a Grădinii Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brăila.
Galeriile au avut două roluri principale: acela de depozitare de produse, dar și caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă și fortificațiile exterioare ale cetății.
Dupa 1829, mare parte din galeriil s-a prăbușit, dar multe dintre ele au și rezistat pentru că au fost căptușite cu cărămidă.
În anul 1955, în urma unei cercetări realizate de Institutul de Geologie al Academiei Române, s-a luat hotărârea ca hrubele Brăilei să fie zidite, pentru a preveni surparea clădirilor noi, construite deasupra. Porțiuni de hrube au fost descoperite pe strada Împăratul Traian, Bulevardul A. I. Cuza și Strada Ștefan cel Mare, dar și în apropiere de Grădina Mare.
