Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În sezonul rece vă propun o activitate recreativă care aduce în centrul atenției păsările sălbatice. Dacă din primăvară și până toamna târziu păsările găsesc cu ușurință hrană, altfel stau lucrurile iarna, când resursele se restrâng. Păsările de talie mică, care rămân la noi în sezonul rece sau doar ne vizitează iarna, nu au la dispoziție nevertebratele cu care se pot hrăni când este cald și apelează la semințe și fructe. Pentru că disponibilitatea acestora, în special în localități, este mai redusă, este nevoie de ajutorul fiecăruia dintre noi.
De ce să hrănim păsările?
1. Păsările au nevoie de suplimentarea resurselor de hrană doar în perioada rece.
2. Iarna dispare mare parte din hrana pe care o consumă păsările. Insectele nu mai sunt, iar semințele sunt acoperite de zăpadă sau au fost deja consumate în timpul toamnei.
3. Deplasările prea lungi în căutarea hranei le fac pe înaripate să consume o cantitate mare de energie, motiv pentru care de multe ori se mulțumesc cu puținul găsit în apropierea zonei unde au înnoptat.
4. Când temperaturile scad cu mai multe grade sub zero, pentru a-și menține temperatura corpului păsările pierd o cantitate însemnată din masa corporală. Din acest motiv resursele de hrană le ajută să treacă cu bine peste aceste momente dificile din iarnă.
Ce tip de hrană dăm păsărilor?
Hrana naturală, pe care o găsesc și în natură, este cea mai potrivită. Nimic procesat, gătit, sărat, prăjit sau afumat nu este bine să fie oferit ca hrană pentru păsările sălbatice. Nu hrăniți păsările cu produse de panificație, cu pâine, biscuiți sau covrigi!
În perioada rece păsările au nevoie de grăsime, de aceea sunt potrivite toate semințele crude care conțin grăsimi naturale. Semințele de floarea soarelui, reprezintă cea mai bună hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore sau granivore. Foarte potrivite sunt și semințele de dovleac, de cânepă, nucile și alunele crude. Fructele uscate și legumele fierte atrag în general mierlele, sturzii și cocoșarii.
Unde punem hrana?
Hrana nu trebuie să fie pusă pe jos, direct pe pământ, pentru că atrage rozătoare și în plus dacă ninge va fi acoperită de zăpadă.
Este de preferat să folosim o hrănitoare în care să punem hrana pentru păsări, sau pe glafuri la geam.
Confecționarea și montarea hrănitorilor
Hrănitorile sunt de mai multe feluri și imaginația noastră este singura limită pentru confecționarea lor. Poți face o hrănitoare din materiale pe care vrei să le reciclezi, cum ar fi un PET, o cutie de carton în care a fost lapte etc. Important este să pui și un acoperiș deasupra. Sau poți folosi cojile unor fructe cum ar fi pomelo sau grapefruit. Și din nucă de cocos se poate confecționa o hrănitoare. Hrănitorile se diferențiază în funcție de cantitatea de hrană pe care o poți pune în ele. Hrănitorile mai mici cu un suport gen tăviță trebuie alimentate zilnic și sunt potrivite pentru balcoane sau pervazurile ferestrelor. Hrănitorile cu rezervor sunt potrivite pentru parcuri și grădini. În aceste hrănitori se pot pune mai multe semințe și, în general, numărul păsărilor care vin la hrană este mai mare.
Am stabilit că hrana o punem în hrănitori, dar și acestea trebuie să fie amplasate în locuri potrivite pentru a nu pune în pericol viața păsărilor. Trebuie să alegem un loc ferit de pisici. Dacă sunt în zonă pisici, este bine să alegem un spațiu larg ce permite păsărilor să observe ce se întâmplă în jurul lor și să se ferească de prădători. Este bine ca la o distanță de 3-4 metri să existe un pom sau un arbust în care păsările să se poată refugia fie pentru a sparge semințele, fie de atacul păsărilor răpitoare. Hrănitorile suspendate sunt cele mai eficiente. În felul acesta știm că nu hrănim păsări de talie mare cum ar fi gaițe, coțofane, ciori sau porumbei. Aceste păsări se descurcă și în perioada rece și nu au atât de multă nevoie de ajutorul nostru.
Hrănitorile trebuie alimentate seara, pentru că păsările se trezesc mult mai devreme decât noi și vin după hrană la locul știut. Este bine ca această acțiune să nu fie întreruptă. După ce s-au obișnuit cu hrănirea, păsările nu mai caută alt loc cu hrană. Dacă într-o dimineață nu găsesc mâncare la hrănitoare, trebuie să consume energie suplimentară în căutarea hranei și acest lucru le poate fi fatal.
Hrănitorile trebuie igienizate permament. Multe semințe pot fi acoperite de pleavă și de cojile semințelor ce rămân în hrănitoare. Curățarea hrănitorilor de resturi este benefică pentru păsări. În plus, păsările, ca și celelalte animale, sunt expuse diferiților agenți patogeni care pot provoca îmbolnăvirea lor. Petru a evita transmiterea unor boli, este bine să igienizăm constant hrănitoarea.
Ce păsări poți vedea la hrănitoare?
Familia pițigoilor este cea mai fericită să spargă semințele de floarea soarelui. În general pițigoii nu mănâncă semințele la hrănitoare. Ei pleacă cu o sămânță în cioc și se așează pe creanga unui copac unde o țin cu gheruțele și cu ciocul, o desfac pentru a mânca miezul. (pițigoi mare, pițigoi albastru, pițigoi sur, pițigoi de brădet).
Familia cintezelor se ospătează ca la restaurant. Ele stau la hrănitoare și sparg semințele sau se mulțumesc cu ce cade pe jos de la pițigoi. (cinteza, cinteză de iarnă, florinte, scatiu, botgros, mugurar)
Familia vrăbiilor se bucură de hrană, dar ca la piață. Unul face piața și restul consumă. La vrăbii situația este puțin diferită. În general masculul este responsabil cu piața, el dă semințele jos din hrănitoare și femelele consumă de pe jos.
Țicleanul este un oaspete mai puțin poftit de celelalte păsări. El nu se bucură de prezența altor păsări și dorește să nu fie deranjat de la masă.
La o hrănitoare pot apărea în permanență și surprize. Nu este obligatoriu să vezi toate aceste specii prezentate de noi, dar cu siguranță este posibil să vezi și alte specii pe care nu le-am amintit. Acestea sunt dintre cele care vizitează cel mai frecvent hrănitorile.
Haideți să le ajutăm să treacă mai ușor peste iarnă, haideți să le hrănim cu ceea ce au nevoie, nu cu ceea ce ne prisosește pe acasă!
