Povestea este complicata si a tinut mult timp prima pagina a ziarelor la momentul respectiv. Mai precis, "Hotelul Regal" a fost revendicat de nu mai putin de trei ori, de catre familiile Nedelcu, Minzu si Stoian, insa de fiecare data in alta locatie. Chiriasii imobilului de pe str. Plevnei, nr. 153, cei vizati de ultima cerere de retrocedare a celor trei familii de "mostenitori", nu au stat insa cu miinile in sin asteptind evacuarea ci, convinsi de faptul ca pe undeva ceva e putred, au inceput sapaturile si lupta in instanta. Acestia povesteau in 2004: "Am depus cerere de cumparare a imobilului din Plevna 153, insa ni s-a spus ca nu putem sa cumparam fiindca este posibil sa existe persoane care revendica acest imobil. In anul 2004, am mers la DSP sa ne informam, sa vedem daca nu-l putem, totusi, cumpara. Asa am aflat ca exista un proces civil, in care trei familii, Nedelcu, Minzu si Stoian, au solicitat “Hotelul Regal”. Am constatat, insa, ca, intr-o prima situatie, cele trei familii au solicitat hotelul, ca fiind amplasat pe str. 1 Decembrie 1918, nr.2, fosta Regala 92. Insa, la 11 februarie, Primaria le-a respins cererea de retrocedare, in baza Legii 10, motivind ca locatia respectiva a fost, deja, retrocedata altei persoane. In a doua situatie, cele trei familii au sustinut ca Hotelul “Regal” ar fi existat pe str. Plevnei 155, colt cu str. Regala, actual 1 Decembrie 1918. Si de aceasta data, institutia primarului a respins cererea de retrocedare, spunind, de asemenea, ca locatia respectiva ar fi fost retrocedata. In a treia situatie, cele trei familii au “identificat” hotelul ca fiind cladirea in care sintem noi chiriasi, Plevnei 153 cu 1 Decembrie 1918. Primaria a respins, din nou, cererea, iar presupusii mostenitori s-au adresat instantei. In acest moment, Tribunalul a decis efectuarea unei expertize tehnice pentru gasirea locatiei in care a fost hotelul. Consultind si noi dosarul 1189/2004, am constatat ca acesti notificatori (presupusii mostenitori ai hotelului) sint consiliati de catre un fost lucrator de la Arhivele Nationale, care le-a furnizat documente si date si i-a sprijinit efectiv in revendicarea mai multor imobile de pe raza municipiului. De fapt, acestia au revendicat mai multe imobile despre care se credea ca nu exista persoane indreptatite sa le revendice, existind si situatii in care dupa ce acestia au cerut imobilele, au aparut si adevaratii mostenitori, conditii in care au fost nevoiti sa renunte"- se arata intr-un memoriu semnat de catre familiile Dan Paun, Marinela Ghinea, Aurelia Mocanu si Virginia Bugiugan, chiriasii imobilului de pe str. Plevna nr. 153.
Cei patru erau cu atit mai interesati de a impiedica revendicarea, cu cit investisera in spatiile comerciale pe care le detineau la parterul cladirii si pe care doreau sa le cumpere. In ceea ce-i ii priveste pe "mostenitori", pentru a revendica imobilul, familiile Roman si Vasilica Nedelcu, Gheorghe si Elena Minzu si Nicu Stoian au prezentat un testament semnat de o anume Mita Oteleanu, datat 11 mai 1982. Atasat testamentului mai exista, printre altele, un act de vinzare-cumparare din 8 mai 1899 care atesta ca Hotelul "Regal" ar fi fost amplasat pe str. Regala nr.92, dar si un "act de vinzare" datat 31 mai 1913, in care "Hotelul Regal" era amplasat pe str. Regala, insa nu avea numar. In fata Comisiei de aplicare a Legii 10, din cadrul Primariei, cele trei familii n-au putut dovedi insa ca mostenesc "Hotelul Regal", nici macar ca acesta ar fi fost amplasat pe actuala str. Plevnei nr. 153. Asa ca s-au adresat instantei brailene si au cistigat desi, intre timp, directorul DSP Braila, Emilena Huiu, reusise sa afle ca Hotelul "Regal" era amplasat pe coltul str. 1 Decembrie 1918, in zona Hristo Botev, ca a fost demolat si ca acolo s-au construit blocuri, iar nu in actuala locatie, Plevnei 153.
Ani de razboaie si plingeri penale prin tribunale
Legat de Primarie, chiriasii au sustinut in permanenta ca juristii institutiei nu isi fac asa cum trebuie treaba si nu vin cu probe solide care sa impiedice retrocedarea unor imobile, oricui le cere. "In calitatea de chiriasi pe care o avem, am urmarit desfasurarea procesului civil, ocazie cu care am constatat ca reprezentantii Primariei si ai DSP-ului, care aveau obligatia legala sa sustina interesele Primariei, nu au facut demersuri in a demonstra ca notificatorii Nedelcu, Minzu si Stoian, nu sint indreptatiti, conform Legii 10, sa revendice imobilul in cauza. Prin eforturi proprii, am obtinut anexa Decretului 92/1950, din care rezulta ca, pina la nationalizare, imobilul ai carui chiriasi sintem a apartinut sotilor Smilovici Somelia si Isac, fapt care poate fi confirmat de reprezentanti ai Comunitatii Evreiesti din Braila", au declarat acestia.
In ciuda eforturilor chiriasilor si a deciziei comisiei de retrocedare din cadrul Primariei de a respinge cererea "mostenitorilor", la inceputul lui 2005, Tribunalul brailean a decis in favoarea restituirii. Acelasi verdict l-au dat si judecatorii de la Curtea de Apel Galati, care au judecat apelul inaintat de Primaria Braila. Asta i-a facut pe chiriasi sa deschida mai multe dosare de cercetare penala, unele la Parchetul de pe linga Judecatoria Braila, unele la Politia Economica, altele la Parchetul National Anticoruptie. Ei au dat bani din propriile buzunare ca sa dovedeasca ca mostenitorii sint falsi si ca hotelul pe care ei il revendica nu are nici o legatura cu cel de pe Plevnei, nr. 153. La rindul sau, Primaria a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Intre timp, chiriasii au facut plingere penala impotriva judecatorilor de la Curtea de Apel Galati, care au decis in prima faza restituirea imobilului falsilor mostenitori. Petitiile au fost trimise la Consiliul Superior al Magistraturii, Presedintie, Guvern, Ministerul Justitiei si Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totodata, chiriasii au sesizat si Parchetul de pe linga Tribunalul Braila cu privire la acest caz. Intr-un final, Primaria a facut recurs la Instanta Suprema, iar la sfirsitul anului trecut, Instanta Suprema a decis ca imobilul nu va fi retrocedat si ca el ramine in proprietatea Primariei Municipiului Braila.
Referitor la acest lucru, directorul DSP ne-a declarat ca intr-adevar imobilul este in posesia Primariei, ca cei implicati in proces sint in continuare chiriasi si ca doresc sa cumpere spatiile pe care le-au ocupat atitia ani, asa cum legea permite. Acelasi lucru este valabil si pentru chiriasii din apartamentele de la etaj, inca trei sau patru familii.
Scrisoare de multumire catre politisti
Fericita ca in sfirsit stadania lor a dat roade, Marinela Ghinea, chirias al imobilului de pe Plevnei 153, a gasit de cuviinta sa multumeasca celor care i-au ajutat cel mai mult, dupa parerea sa, in acest caz, si anume politistilor braileni. Astfel, aceasta a trimis o scrisoare deschisa ministrului Cristian David: "Doresc sa aduc multumiri politistilor din Braila, care isi desfasoara activitatea la Serviciul de Investigare a Fraudelor si nu numai lor, pentru profesionalismul de care au dat dovada in instrumentarea unor dosare penale privind retrocedarile ilegale de imobile. Doresc sa fac acest lucru, intrucit institutiile abilitate din Braila, care aveau obligatia de a se documenta, inainte de a se pronunta cu privire la aceste retrocedari, au facut verificari superficiale, lipsite de esenta, care puteau prejudicia Institutia Primarului - Bugetul Local cu peste 5 miliarde de lei vechi. Nu la fel au stat lucrurile si cu politistii braileni, care au demonstrat o foarte buna pregatire juridica si impartialitate. Sint foarte multe de scris, insa ma limitez numai la aceste citeva rinduri si vreau sa adresez tuturor politistilor coordonati de dumneavoastra multa sanatate si fericire. Cu stima, Ghinea Marinela, Braila".
Seful Serviciului de Investigare a Fraudelor, comisar Marian Gheorghe, ne-a precizat ca in urma plingerii depuse de chiriasi, cercetarile efectuate au stabilit ca notificatorii nu aveau documentele necesare care sa-i indreptateasca sa revendice Hotelul "Regal". Astfel, intrucit cladirea a ramas in grija Primariei, politistii au inaintat dosarul la Parchet cu propunerea de neincepere a urmaririi penale, solutie ce a fost confirmata.