În acest weekend, la Brăila, a avut loc "Festivalul Poeţilor din Balcani". Organizatori: CJ Brăila, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati", U.S.R. Filiala Galaţi-Brăila şi Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu". Aflat la a patra ediţie, speţa culturală care a reprezentat targetul Festivalului din acest an a fost cea albaneză. Locul: holul Casei Tineretului. Din cauza proastei mediatizări a Festivalului, publicul care a participat la eveniment a fost, în mare parte, alcătuit doar din angajaţii Bibliotecii Judeţene, lăsându-ţi impresia că, de fapt, nu te-ai afla la o acţiune culturală de anvergură, ci la o şedinţă de cenaclu.
Ileana Mălăncioiu, un invitat cât un festival
În deschiderea Festivalului, au ţinut alocuţiuni: Florin Mija, vicepreşedinte CJ Brăila, Luan Topciu, ministru consilier al Ambasadei Albaniei la Bucureşti şi Corneliu Antoniu, preşedintele U.S.R, Filiala Galaţi-Brăila. Programul celei de-a patra ediţii a constat în recitaluri de poezie, prelegeri şi lansări de carte. Marea poetă Ileana Mălăncioiu, Adrian Alui Gheorghe, Victoria Milescu, Rodian Drăgoi, Horia Zilieru, Adrian Munteanu şi Valentin Talpalaru au fost numele prezente, în prima zi, pe lista de sesiuni poetice a "Festivalului Poeţilor din Balcani". Dacă Ileana Mălăncioiu nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind, până în prezent, una dintre cele mai valoroase şi originale voci lirice ale literaturii române, ovaţionată de critica literară şi reprezentând deja o emblemă de canon literar, iar Adrian Alui Gheorghe şi Horia Zilieru mai pot fi întâlniţi prin revistele literare ale momentului (în cele cu o anumită prestanţă şi influenţă), numele celorlalţi poeţi nu ne spun absolut nimic, ei fiind practic de negăsit în circuitul cultural românesc contemporan.
După cum era de aşteptat, şi la această ediţie "hot-spot"-ul şi l-a revendicat păgubosul patriotism provincial, care, de-a lungul timpului, a reuşit performanţa de-a transforma Brăila într-un vid cultural. "Hora poetică" s-a încins, evident, între poeţii brăileni şi cei gălăţeni. Şi în cazul acestora, ne vedem nevoiţi de-a puncta o stare de fapt: la capitolul vizibilitate literară, cronicile ce ar trebui să ni-i recomande drept "creatori" sunt la fel de rare precum însăşi poezia. Totuşi, dincolo de acest autism organizatoric, elaborat cu minuţiozitate, "Festivalul Poeţilor din Balcani" a avut parte de câteva acţiuni cu dinamică culturală, şi anume de trei prelegeri exemplare, întocmite cu profesionalism documentaristic, dedicate geografiei culturale albaneze: 1. "Literatura albaneză în spaţiul balcanic" - Dr. Luan Topciu, ministru consilier al Ambasadei Albaniei la Bucureşti; "Viaţa culturală din Kosovo" - Dr. Sami Pirraj, director al Departamentului pentru Cultură de pe lângă Ministerul Culturii din Republica Kosovo; 3. "Naum Vechilargi şi renaşterea naţională albaneză" - Marius Dobrescu.
Marius Dobrescu, unicul traducător al lui Kadare în România, e brăilean
Un alt invitat de calibru, alături de Ileana Mălăncioiu, a fost Marius Dobrescu, unicul traducător în România al marelui scriitor albanez Ismail Kadare, unul dintre monştrii sacri ai literaturii universale contemporane. Precizăm că Marius Dobrescu s-a născut la Brăila. Totuşi, nu poate să nu ne mire cum de un asemenea invitat a reuşit să se strecoare dincolo de "rigorile selective" ale organizatorilor...
Evenimentul s-a încheiat sâmbătă, 25 septembrie, prin lansarea publicaţiilor "Festivalului Poeţilor din Balcani" şi prin decernarea premiilor BALCANICA. Astfel, au fost acordate următoarele premii: Premiul BALCANICA pentru traduceri - Marius Dobrescu (România) şi Baki Ymeri (Albania); Premiul BALCANICA pentru poezie - Adrian Alui Gheorghe (România, Piatra Neamţ) şi Bardbyl Londo (Albania); Premiul BALCANICA pentru întreaga activitate - Ileana Mălăncioiu.
