Preşedintele francez Francois Hollande a declarat într-un interviu difuzat luni că ezită să îl primească pe preşedintele Vladimir Putin în cursul vizitei sale la Paris, ce va avea loc pe 19 octombrie, din cauza “crimelor de război” de la Alep, ai căror autorii vor trebui să răspundă în justiţie, “inclusiv în faţa Curţii Penale Internaţionale”, relatează Le Nouvel Observateur citat de News.ro.
„Mi-am pus întrebarea (…). Este util? Este necesar? Ar putea fi un instrument de presiune? Am putea face încă în aşa fel încât el să pună capăt la ceea ce comite împreună cu regimul sirian, adică susţinerea forţelor aeriene ale regimului, care trimit bombe asupra populaţiei Alepului? Deci, ar trebui să îl primesc pe Vladimir Putin, îmi pun încă întrebarea”, a spus Hollande în interviul acordat sâmbătă.
“Dacă îl voi primi, îi voi spune că este inacceptabil. Că este grav chiar şi pentru imaginea Rusiei”, a adăugat el.
Întrebat ce ar vrea să le transmită civililor care trăiesc în cartierele din Alep controlate de rebeli şi vizate de bombardamente intense, liderul de la Elysee a răspuns: “Le spun că această populaţie este o populaţie care în prezent este victimă a crimelor de război. Iar cei care comit aceste crime vor trebui să plătească, inclusiv în faţa Curţii Penale Internaţionale”.
Vladimir Putin urmează să participe pe 19 octombrie la inaugurarea unui nou “Centru spiritual şi cultural ortodox rus”, construit în centrul capitalei franceze.
Moscova a anunţat luni că nu se pune problema anulării vizitei liderului de la Kremlin şi că pregătirile continuă.
Toate iniţiativele diplomatice pentru încetarea luptelor la Alep au eşuat până în prezent.
Sâmbătă, Rusia a blocat la ONU un text prezentat de Franţa, care cerea oprirea imediată a bombardamentelor la Alep. Propunerea Parisului a fost susţinută de 11 dintre cele 15 ţări membre al Consiliului de Securitate. Rusia şi Venezuela au votat împotrivă, China şi Angola s-au abţinut.
Aceasta este a cincea oară când Rusia îşi foloseşte dreptul de veto la ONU în dosarul sirian.
Moscova a prezentat un text concurent, care cerea, mai general, “oprirea ostilităţilor, în special la Alep”, dar nu preciza nimic despre bombardamente. Nouă ţări, printre care Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite, l-au respins.
La mai mult de două săptămâni de la lansarea unei ofensive de anvergură în al doilea oraş ca mărime din Siria, forţele pro-Damasc, sprijinite de raiduri aeriene ruse, au continuat duminică să cucerească stradă după stradă din cartierele controlate de rebeli din Alep.
Potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, 290 de persoane, majoritatea civili – dintre care 57 de copii – au fost ucişi la Alep de tiruri de artilerie şi raiduri aeriene.
