"Începând cu anul 2013, DIICOT a monitorizat activitatea infracţională a unei grupări conduse de liderul Marian Adrian Botez, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni de tâlhărie calificată şi furt calificat, pe tot teritoriul Uniunii Europene", a dezvăluit, ieri, procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.
Gruparea număra peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, care erau instruiţi, antrenaţi, controlaţi şi coordonaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux, de bijuterii şi ceasuri. Sursele judiciare arată că gruparea acţiona în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis "Tâţă".
Un dosar complet
Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez erau obligaţi să semneze un regulament, cu obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular cu detalii legate de familie şi situaţia medicală. La dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Măsuri care sunt impuse, de altfel, cadrelor militare. Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar acestea nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap. Toate activităţile grupării se desfăşurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament. Mâncarea şi obiectele de uz personal erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării.
După metoda Pantera Roz
"Fiecare atac dura 60 de secunde, fiecare participant avea un rol bine stabilit, se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe Pantera Roz. Prejudiciul total creat în acest dosar se cifrează în jurul sumei de 10.000.000 de euro", a spus Hosu. Potrivit precizărilor sale, în urma percheziţiilor s-au găsit foarte multe bijuterii şi ceasuri scumpe, iar procurorii au dispus sechestre asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile şi autoturisme, printre care şi un Rolls Royce mov. Giorgiana Hosu a adăugat că gruparea acţiona după un cod scris, denumit Regulamentul Academiei Infractorilor Români.
"Era un cod cu cinci capitole distincte referitoare la pregătirea psihică, la pregătirea fizică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru al aceste grupări. Academia Infractorilor Români figura în cod ca fiind întregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT. Exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi de o anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă, de peste 50 de ani, existau avocaţi pentru membrii grupării", a detaliat Hosu.
Potrivit acesteia, gruparea funcţiona după Legea Omerta - "Nu văd, nu aud, nu vorbesc" - şi s-a descoperit o vorbă care umbla printre membrii grupării: "Dacă te ia Garda, te mai întorci acasă, dar dacă te ia preotul, nu te mai întorci niciodată".