Personalul Camerei Agricole a judeţului Brăila a fost "blagoslovit", prin hotărâre de Consiliu Judeţean, cu aplicarea unui spor de 10% pe salariul de bază. Potrivit proiectului de hotărâre, aprobat ieri în şedinţa extraordinară a CJ, sporul cu pricina va fi alocat "pentru condiţii periculoase sau vătămătoare în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr.330/2009", lege care prevede faptul că "se consideră locuri de muncă în condiţii periculoase sau vătămătoare spaţiile de lucru (birourile) aflate în clădiri în care funcţionează instalaţii care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înaltă frecvenţă, staţii de bruiaj". Iată lista angajaţilor care vor beneficia de sporul pentru condiţii periculoase, în ordinea în care apar ele menţionate în tabelul nominal ataşat proiectului de hotărâre: Neculai Zotoi, Dan Drăguţa, Ecaterina Genes, Ramona Lăudatu, Mihaela Antonescu, Nicolae Manole, Jenica Georgescu, Elena Manta, Lică Şerban, Vasile Muşat, Aurel Sârbu, Ionel Trifan, Marian Vizitiu, Liliana Staicu şi Gheorghe Bardaş.
Aprobarea hotărârii a stârnit totuşi unele reacţii în rândul consilierilor judeţeni. În timp ce unii dintre aceştia făceau băşcălie pe marginea subiectului, propunând aplicarea unei metode de impozitare pe radiaţii, un consilier a înaintat ideea elaborării un proiect de hotărâre prin care să se alcătuiască o echipă de specialişti care să depisteze focarul de radiaţii şi să-l anihileze.
Care sunt criteriile pentru acordarea acestui spor? Răspunsul îl aflăm din actul proiectului: 1. "durata activităţii desfăşurate în cadrul Camerei Agricole a Judeţului Brăila în care funcţionează instalaţii care generează câmpuri electromagnetice"; 2. "durata activităţii desfăşurate în alte clădiri în care funcţionează instalaţii care generează câmpuri electromagnetice şi care deţin buletine determinate în acest sens".
De menţionat este faptul că, în urma buletinului de măsurători al câmpului radioelectric (detaliu definitoriu în acordarea sporului) emis de Societatea Naţională de Radiotelecomunicaţii S.A., cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor publice, reiese existenţa unui anumit "fatalism" instituţional oarecum hilar, şi anume faptul că gradul de radiere creşte cu cât funcţia pe care angajatul o deţine în organigramă este mai mare. De exemplu, în buletinul de măsurători se arată faptul că biroul directorului executiv al Camerei Agricole este supus unui regim de radiaţii mai mare faţă de compartimentul Relaţii Publice şi Comunicare. Numai că apare o dilemă, care nu este rezolvată în paginile proiectului: de ce un director este mai radiat decât un angajat al compartimentului Relaţii Publice şi Comunicare?
