În ultimii 20 de ani, numărul infracţiunilor înregistrate la Brăila a crescut semnificativ, ajungând aproape la dublu. Cel puţin asta arată o hartă a infracţionalităţii din România, realizată de portalul Econtext. Astfel, dacă în 1990, în judeţul nostru erau 575 de infracţiuni la suta de mii de locuitori, în anul 2009 s-a ajuns la 1.080 de infracţiuni. Brăila ocupă astfel locul 38, într-un top al judeţelor, pe ultimele poziţii, cu un număr şi mai mic de infracţiuni fiind Iaşi (1.074 infracţiuni), Botoşani (1.004 infracţiuni în 2009) şi Galaţi (956 infracţiuni). Totuşi, situaţia Brăilei nu este atât de gravă, dacă ţinem cont de faptul că în alte judeţe, numărul de infracţiuni depăşeşte 2.000. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte evoluţia infracţională în perioada analizată, Brăila stă foarte bine, fiind plasată pe penultimul loc în clasamentul judeţelor, fiind urmată doar de Galaţi. Topul a fost realizat în funcţie de evoluţia numărului de infracţiuni din 1990 şi până în 2009 (număr de infracţiuni la 100.000 de locuitori). În acest clasament, Brăila figurează cu 1.080 de infracţiuni în anul 2009, creşterea faţă de anul 1990 fiind de 88%. Creştere până în 100% au mai înregistrat, potrivit Econtext, judeţele Galaţi şi Ilfov. Chiar dacă, din punct de vedere al creşterii procentuale a infracţiunilor, Brăila este depăşită cu mult de alte judeţe, cel mai mare salt fiind înregistrat la Harghita - de 724%, totuşi trebuie luat în calcul şi faptul că Brăila a pornit la drum cu un număr foarte mare al infracţiunilor. Astfel, în 1990, Brăila avea 575 de infracţiuni la suta de mii de locuitori, în timp ce Harghita, care este acum fruntaşă, avea doar 184 de infracţiuni. În fruntea clasamentului, pe locurile doi şi trei, se află şi judeţele Alba şi Argeş, unde infracţiunile au crescut, în cei 20 de ani, cu 747% şi, respectiv, 461%, pornind, în 1990, de la un număr mult mai mic faţă de Brăila (341- Alba şi 221 - Argeş).
O reducere a numărului de infracţiuni, cel puţin pe ultimii doi ani, reiese şi din statistica prezentată de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila. Astfel, dacă în primul semestru al anului trecut, la Brăila au fost soluţionate 2.146 de infracţiuni, în primele şase luni ale acestui an, numărul infracţiunilor soluţionate este 2.002. Din totalul infracţiunilor din primul semestru al anului în curs, 436 au fost infracţiuni grave săvârşite cu violenţă, respectiv 6 omoruri, 3 tentative de omor, 2 loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, 112 vătămări corporale, 9 violuri, 19 tâlhării, 5 infracţiuni de ultraj, etc. În plus, au fost 670 de infracţiuni contra patrimoniului, 97 infracţiuni de serviciu, plus alte infracţiuni prevăzute de Codul Penal şi legi speciale. În aceeaşi perioadă a anului trecut au fost 540 de infracţiuni grave săvârşite cu violenţă (4 - omor, 7- tentativă de omor, 116 - vătămare corporală, 10 viol, 36 tâlhărie, 6 ultraj, 361 alte infracţiuni comise cu violenţă). La acestea se adaugă 663 infracţiuni contra patrimoniului, 72 infracţiuni de serviciu, 643 alte infracţiuni prevăzute de Codul Penal şi 329 infracţiuni prevăzute de legi speciale. Poliţiştii brăileni spun că acţionează permanent, la nivelul judeţului şi municipiului, în scopul reducerii fenomenului infracţional. "În anul 2011, activitatea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila se realizează în conformitate cu scopurile şi obiectivele menţionate în programele manageriale emise de direcţiile de profil din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi se axează pe obţinerea indicatorilor de performanţă stabiliţi, adică îmbunătăţirea calităţii serviciului poliţienesc, creşterea gradului de siguranţă publică a cetăţeanului, reducerea fenomenului criminalităţii, creşterea nivelului de încredere al populaţiei în instituţia poliţiei şi combaterea evaziunii fiscale", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila, inspector Jenel Şogor.
Centrul infracţionalităţii se află la Hunedoara, Gorj şi Alba
Dacă e să dăm crezare datelor prezentate de Econtext, judeţul Brăila intră lejer în categoria celor mai sigure zone din ţară, din punct de vedere al numărului de infracţiuni înregistrate în 2009, anul din care sunt cele mai recente date, dar şi a evoluţiei din ultimii 20 de ani. Cei care au realizat harta infracţionalităţii din România au arătat că numărul infracţiunilor a urcat în toate judeţele României, din 1990 şi până în 2009, pe fondul scăderii nivelului de trai, şomajului şi chiar a creşterii calităţii forţelor de poliţie, care reuşesc să captureze mai mulţi infractori. Astfel, centrul infracţionalităţii din România este format din judeţele Hunedoara, Gorj şi Alba. Acestea sunt judeţele care au înregistrat cel mai ridicat număr de infracţiuni în 2009. Mai mult, spune Econtext, cele trei judeţe au fost mai tot timpul pe primele locuri în ultimii ani. În 2009, Hunedoara a fost cap de afiş la capitolul infracţionalitate, cu 2.549 de infracţiuni la 100.000 de locuitori, plecând în 1990 de la 470 de infracţiuni. Locurile doi şi trei sunt ocupate de Gorj (cu 2.352 de infracţiuni la 100.000 de locuitori) şi Alba (2.207 de infracţiuni la 100.000 de locuitori), care au pornit în 1990 de la 493 şi, respectiv, 341 de infracţiuni. De altfel, doar în aceste judeţe numărul infracţiunilor depăşeşte pragul de 2.000.
Topul judeţelor în funcţie de evoluţia numărului de infracţiuni din 1990 şi până în 2009, din punct de vedere al indicelui procentual, arată însă puţin diferit. Cap de listă este Harghita cu o creştere de 724% (184 de infracţiuni în 1990 - 1.517 în 2009), urmată de Alba unde creşterea este de 547% ( 341 infracţiuni în 1990 - 2.207 în 2009) şi Argeş cu o creştere de 461% (221 infracţiuni în 1990 - 1.240 în 2009). Pe locurile patru şi cinci se situează judeţele Vâlcea (creştere de 444%) şi Hunedoara (creştere de 442%), urmate de Mureş (creştere de 442%), Sălaj (421%), Gorj (414%), Caraş-Severin (409%), pe locul zece fiind Suceava, cu o creştere de 407%. Celelalte judeţe înregistrează creşteri la numărul de infracţiuni cuprinse între 397% şi 160%, pe ultimele trei locuri fiind Bucureşti-Ilfov (creştere de 88%), Brăila (creştere de 88%) şi Galaţi (71%).
În ceea ce priveşte tipurile de infracţiuni, realizatorii topului arată că acestea pot fi definite astfel: împotriva persoanei (vătămare, omor, viol, lovituri), împotriva patrimoniului (furt, tâlhărie, delapidare, înşelăciune), contra avutului privat şi public (furt, tâlhărie, delapidare, înşelăciune), infracţiuni silvice, infracţiuni de serviciu (dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite), infracţiuni contra autorităţii (ultraj), infracţiuni economice (specula), infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială (ultraj contra bunelor moravuri), infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. "Acestea sunt toate tipurile de infracţiuni, dar în această analiză am inclus doar numărul lor, nu şi o diferenţiere pe categorii", precizează Econtext.
Vis-a-vis de această hartă a infracţionalităţii realizată de Econtext, Inspectoratul General al Poliţiei Române a făcut un comentariu, precizând că topul nu a fost întocmit pe baza datelor furnizate de Poliţia Română. "Harta infracţionalităţii prezentată pe site-ul econtext.ro a fost întocmită pe baza unor date care nu au fost furnizate de Poliţia Română portalului respectiv. Poliţia Română furnizează anual date Institutului Naţional de Statistică pentru întocmirea Anuarului Statistic. Totodată, după cum rezultă din material, cifrele se referă la anul 1990 şi anul 2009. În ceea ce priveşte anul 2011, conform Eurobarometru E75, în timp ce percepţia criminalităţii de către cetăţeni ca o problemă la nivel personal (individual) este de 6% la nivel european, în România, doar 3% dintre cetăţeni percep criminalitatea ca pe o problemă de nivel personal. În ceea ce priveşte percepţia criminalităţii de către cetăţeni ca o problemă la nivel naţional, la nivel UE este de 14%, percepţia cetăţenilor români situându-se la acelaşi nivel.
Precizăm faptul că Poliţia Română nu întocmeşte hărţi pe baza unor clasamente, ci dispune de mijloace moderne, similare poliţiilor din Europa şi din lume, pentru realizarea de analize proprii în baza cărora managementul de top dispune acţiuni concrete pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii", se arată în comunicatul IGPR.
