Reprezentanţii medicilor de familie susţin că, de câteva luni, există "un haos veritabil în plata Centrelor de permanenţă, întârzieri la plata serviciilor medicale sau chiar lipsa totală a banilor" şi că autorităţile nu-şi respectă angajamentele asumate prin contract faţă de doctori şi asistente. Nici Centrul de permanenţă de la Însurăţei, din judeţul Brăila, nu face excepţie de la starea generală din ţară. Medicii şi asistentele de aici au încasat în luna iunie doar 80% din veniturile cuvenite, iar pe lunile iulie şi august nu au mai primit niciun ban. Potrivit informaţiilor furnizate de către directorul Centrului de permanenţă de la Însurăţei, dr. Ştefan Caragaţă, restanţa ar fi în jur de 12.000 lei, pentru personalul alcătuit din 6 medici şi 6 asistente, bani care ar fi trebuit să fie asiguraţi de Ministerul Sănătăţii. Din cauză că nu există o suficientă comunicare între Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor, banii s-au "blocat" undeva pe traseu şi nu au mai fost plătite facturile medicilor sau salariile asistentelor lor. "Asistentele trebuie remunerate de medic în baza unui pontaj. Cum ele nu şi-au mai primit banii, nu au mai putut merge la Casa de Asigurări de Sănătate să-şi plătească viramentele datorate la sănătate, iar din 15 iulie li se calculează penalităţi, la nişte sume pe care practic nu le-au primit. Este o situaţie absurdă, noi plătim penalităţi, dar Casa de Asigurări de Sănătate nu plăteşte penalităţi, deşi întârzie să ne plătească facturile", ne-a declarat dr. Caragaţă, care a dat asigurări că, în ciuda nemulţumirii personalului, Centrul de la Însurăţei nu se va închide. Conducerea intenţionează să depună astăzi la Casa Judeţeană de Asigurări Brăila o notificare pentru a sesiza situaţia.
Bani "rătăciţi" pe traseu
Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei/ Medicină Generală (SNMF) spun că au cerut oficial, prin notificări depuse atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la Ministerul de Finanţe, să afle cine blochează la nivel decizional plata la zi a Centrelor de permanenţă.
În opinia lor, traseul banilor destinaţi Centrelor de permanenţă "este misterios, sumele plătite sunt diferite şi se bazează pe interpretări diferite ale aceloraşi legi".
La 21 iulie, Ministerul Sănătăţii a anunţat că 39 de Centre de permanenţă, în care îşi desfăşoară activitatea medicii de familie, au fost înfiinţate la nivel naţional, după ce la 1 iunie au intrat în vigoare noile norme ale instituţiei. Cele mai multe Centre de permanenţă au fost deschise în Satu Mare şi în Botoşani, şase, respectiv şapte. În Teleorman au fost înfiinţate patru centre, în timp ce în judeţele Hunedoara, Braşov şi Vâlcea au fost organizate câte trei astfel de unităţi. În Mureş, Galaţi şi Sălaj au fost înfiinţate câte două Centre de permanenţă, iar în Giurgiu, Brăila, Cluj, Argeş şi Bihor, câte un centru. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat, tot în iulie, că au fost suplimentate veniturile medicilor de familie şi ale asistenţilor medicali care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în aceste centre şi s-a prevăzut obligaţia autorităţilor locale de a se implica în susţinerea unităţilor de acest fel, deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate.
