* ridicat la mijlocul veacului XIX, Hanul lui Ceapâru l-a găzduit pe Hristo Botev, poetul național al bulgarilor, al cărui bust privește, azi, spre locul fostului stabiliment * tot aici, s-a aflat primul sediu al Muzeului Brăilei, reînființat în anul 1955 * potrivit istoricilor, în anul 1860, când orașul se întindea numai până la strada Ștefan cel Mare, la Brăila erau 31 de hanuri și hoteluri, iar în anul 1897, aproape 70
Străbătând la pas străzile și bulevardele pline de amintiri ale orașului, nu poți să nu zăbovești, preț de o clipă, în fața statuii lui Hristo Botev, eroul național al Bulgariei, care străjuiește fosta Cale Regală, privind către Romarta Veche. Acolo s-a aflat, cândva, Hanul lui Ceapâru, primul sediu al Muzeului Brăilei imediat după reînființarea sa, în anul 1955. În urmă cu un secol și jumătate, bătrânul han l-a găzduit pe Botev, pe vremea când se refugiase în România. A avut, însă, soarta celorlalte mari edificii ale Brăilei vechi: în anii '60 - în numele sistematizării comuniste - a fost ras de pe fața pământului, odată cu multe alte clădiri emblematice ale urbei. Au fost demolate sute de clădiri, unele de o valoare inestimabilă, în frunte cu bisericile "Sf. Spiridon" și "Sf. Parascheva". Despre hanurile de odinioară ale Brăilei îi veți auzi vorbind pe istoricii Muzeului Brăilei "Carol I", pe bibliotecari și pe arhiviști. Și vă vom vorbi și noi, în rândurile care urmează.
"Numărul mare de hanuri construite la Brăila este un semn al prosperității orașului"
S-au împlinit 174 de ani de la nașterea celui mai mare poet al Bulgariei, jurnalist și erou național, după cum puncta conf. dr. Costin Croitoru, manager interimar al Muzeului Brăilei "Carol I" în ziua de 6 ianuarie a.c. (Bobotează). Dar nu despre Hristo Botev (1848-1876) - luptător pentru independența Bulgariei și editor al ziarului "Cuvântul emigranților bulgari" (1871), apărut la Brăila - vă vom istorisi astăzi. Vom readuce în actualitate vestitul Han al lui Ceapâru (Ceacâru), construit puțin după mijlocul veacului XIX, când Brăila se dezvolta vertiginos, portul era plin de corăbii, iar bulevardele gemeau de care încărcate cu cereale.
Vestitul Han al lui Ceapâru, așezat pe locul unde sunt astăzi blocurile de la Romarta Veche - la intersecția fostelor străzi București (Regala, actuală Mihai Eminescu) și Glasis (B-dul Carol, actual Independenței) a fost construit înainte de numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, semn al bunăstării brăilenilor și al dezvoltării economice a orașului devenit porto-franco după eliberarea de sub turci.
"Numărul mare de hanuri și hoteluri construite la Brăila după anul 1830 este un semn al prosperității economice a orașului, al traficului intens de mărfuri și călători. Cele mai importante dintre ele erau hanuri negustorești care asigurau trei funcții la fel de importante - găzduirea călătorilor, depozitarea mărfurilor și desfacerea lor - distribuite într-o ordine consolidată de tradiție: la subsol, hrube și pivnițe zidite (folosite ca depozite), la parter prăvălii, iar la etaj camere de închiriat. Printr-un gang boltit, asigurat de porți masive, se intra în curtea largă unde se aflau grajdul, șopronul pentru trăsuri și fântâna", consemna, în anul 1999, dr. Maria Stoica, șeful Secției Artă a Muzeului Brăilei.
Așezate strategic la intersecția principalelor străzi ale urbei, hanurile brăilene ocupau o suprafață considerabilă de teren. Potrivit dr. Maria Stoica, primele hanuri construite la Brăila au fost: Hanul de Piatră (forma colțul Pieței Traian cu Strada M. Eminescu), cumpărat la 1830 de căpitanul Vâlcov, Hanul Rally (aflat în capătul dinspre Piața Traian al Străzii M. Eminescu), construit în jurul anului 1840 și distrus de incendiu în 1859 și Hanul Roșu (care ocupa colțul format de Calea Călărașilor cu Strada Roșie) - proprietatea familiei de greci Caravia.
Hanurile construite puțin după jumătatea secolului XIX primesc, după moda vremii, numele de "hotel": Hotel St. Petersburg (intersecția B-dului Cuza cu Mihai Eminescu), Marele Hotel Victoria (Calea Călărașilor colț cu Strada Roșie, vis-a-vis de Hanul Roșu), Malcoci (care există și astăzi pe Calea Galați, colț cu Strada Catolică).
"Hanurile erau amplasate pe principala arteră comercială, în apropierea piețelor, la barierele orașului, pe traseul urmat de căruțele cu mărfuri spre port. O statistică din anul 1860 (când orașul se întindea numai până la strada Ștefan cel Mare) menționează 31 de hoteluri care găzduiau călători", precizează sursa citată. Nu mai puțin de 11 hanuri și hoteluri erau pe Strada București (Mihai Eminescu, fosta Regală), cinci pe Glasisului (Bd. Independenței), cinci pe Strada Raionului (Ștefan cel Mare), trei pe Silistrei (Calea Călărașilor), trei pe Strada Foburgului (Rahovei), două pe Bulevardului (Bd. AL. I. Cuza), unul pe Strada Portului (Împăratul Traian) și unul pe Danubiului.
Transformat în muzeu, Hanul lui Ceapâru nu a scăpat de la demolare
Potrivit istoricilor, în anul 1864, cele mai căutate localuri din Brăila erau: Hanul lui Zosima, Hanul lui Gh. Papazovici, Hanul lui Ceapâru (Ceacâru), Hanul Padulu, Hanul Roșu, Hanul lui Aron Zarafu, Hanul Unguresc, Hanul lui Bluster, Hanul lui Petre Boiangiul, Hanul lui Ilie Bochieru, Hanul lui Cosma Bercaru, Hanul lui Dumitru Cetula, Hanul lui Papazulu, Hanul Trandaburu, Hanul lui Barbu Dumitrescu. De asemenea, Hotel Pesta, Hotel Rally, Hotel Victoria, Hotel Petersburg, Hotel London, Hotel de Paris, Hotel d' Athene, Hotel Weibl, Hotel Galați, Hotel Roman, Hotel România, Hotel Berlin, Hotel Moscova, Hotel Europa, Hotel Orient. Multe alte hanuri / hoteluri erau modeste case de locuit, fără mari pretenții de confort. La stradă ele aveau prăvălie (cârciumă, cafenea sau băcănie) urmată de două camere spre curtea în care se afla un șopron de scândură și un puț cu două găleți de fier. Așa era, spre exemplu, hanul lui Gheorghe Garoiu din colțul Străzii Rahovei cu Strada 1 Decembrie 1918. Proiectul hanului întocmit de arh. Dimitrie Poenaru pentru domeniul statului era compus dintr-o cameră pentru băcănie, una pentru cârciumă și două pentru călători, o pivniță care putea cuprinde până la opt buți de vin și un grajd pentru 20 de vite, toate construite din cărămidă și acoperite cu olane.
Potrivit unei statistici de la finele secolului XIX, la acea dată, la Brăila erau nu mai puțin de 68 de hanuri și hoteluri. Ulterior, hotelurile au inclus câte o sală de teatru și un salon de dans (primele au fost Hotelurile Rally și Weibl, după modelul stabilimentelor din București).
Revenind la Hanul lui Ceapâru, este de precizat faptul că, potrivit șefului Secție Istorie a Muzeului Brăilei, "Carol I", Ghena Pricop, în anul 1955, în baza unei convenții încheiate între Bulgaria și România, acesta a devenit sediul Muzeului Memorial "Hristo Botev" (mai târziu, la titulatură se va adăuga Istorie). Potrivit documentelor, aici a locuit și a creat poetul și revoluționarul bulgar Hristo Botev, în anul 1871. "Sălile destinate acestui eveniment cuprindeau o expoziție foto-documentară cu aspecte din viața și activitatea lui Hristo Botev și câteva piese de mobilier achiziționate din Brăila, pentru a crea atmosfera epocii. În parcul din fața muzeului era instalată statuia lui Hristo Botev, operă a sculptorului bulgar Nicolov. Muzeul de Istorie început aici a fost mutat, în 1959, în sediul actual al Muzeului Brăilei "Carol I", din Piața Traian 3. Hanul Ceapâru a fost demolat, iar bustul lui Hristo Botev a fost dat jos pentru multă vreme, fiind reamplasat cu fața spre locul fostului han", preciza, zilele acestea, Ghena Pricop, care a pus la dispoziția iubitorilor de istorie imagini din anul 1957 ale hanului dispărut.
Pe locul hanului devenit muzeu se află acum blocurile cu patru etaje de la Romarta Veche.
