Guvernul va suspenda pe termen nedeterminat liberalizarea preţului gazelor naturale produse în România şi destinate consumului populaţiei şi va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru companii, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, citat de Mediafax.
"Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri", a afirmat ieri Nicolescu. El a precizat că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut cu 1%, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.
Probabil că ministrul a vrut să spună că preţul unui metru cub de gaz a crescut mai mult decât salariul mediu în cei doi ani. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu brut în iunie 2012 a fost 2140 de lei, iar în iunie 2014 - 2334 lei, cu 9% mai mare decât acum doi ani.
Mai trebuie o aprobare de la Comisia Europeană
Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.
Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.
Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.
Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvernul Boc cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018. El presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă. În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern. Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.
Ruşii s-au răzgândit din nou: ne dau iarăşi gaze la nivelul din contract
Gazprom a comunicat luni seară că de marţi până joi nu vor scădea volumele de gaz destinate României, cum anunţase în urmă cu o zi, a declarat ieri ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial", a afirmat Nicolescu. El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc "uite reducerea, nu e reducerea", prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare. Totodată, ministrul a dat din nou asigurări că ţara noastră poate face faţă inclusiv unei sistări totale şi prelungite a furnizării gazelor din Rusia. România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, a precizat Nicolescu.
Odată cu apropierea iernii, creşte îngrijorarea în UE
Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au examinat situaţia livrărilor de gaz rusesc Uniunii Europene şi au convenit asupra continuării consultărilor trilaterale cu Ucraina. Problema livrărilor de gaz rusesc către statele UE în iarna ce urmează a generat îngrijorări din cauza confictului din Ucraina, principala ţară de tranzit, şi a datoriei la gaze pe care Kievul o are faţă de Moscova. În trecut, conflictele pe tema gazelor dintre Ucraina şi Rusia au condus în mai multe rânduri la suspendarea aprovizionării cu gaz pe timpul iernii.
Pe de altă parte, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, România fiind una din puţinele state din regiune care îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă, relatează Mediafax.
Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.
