Aceasta ar fi suma eligibilă de care Executivul ar putea ierta SC "CET" SA Brăila, aşa cum, de altfel, este dispus să o facă şi în cazul altor operatori locali de termoficare din ţară. În cazul Brăilei, cele 20 miliarde raportate la total datorii reprezintă circa 10%, întrucât o evaluare detaliată privind restanţele companiei indică suma de 270 miliarde de lei vechi. Din această sumă, cea mai mare parte o reprezintă datoria către furnizorul de gaz metan - circa 190 miliarde de lei vechi -, precum şi cumulul împrumuturilor din anii precedenţi, contractate pentru asigurarea funcţionării sistemului de termoficare - 80 miliarde de lei vechi. La acestea se adaugă aproape 1 miliard de lei vechi datorii la bugetul de stat. "Au fost multe discuţii legate de nemulţumirile pe care CET Brăila le ridică, atât cetăţenilor cât şi autorităţilor, dar trebuie luat în seamă faptul că, totuşi, societatea stă mult mai bine faţă de altele din ţară. Sperăm să reglementăm o parte din datoriile CET, care nu sunt foarte multe faţă de alte CET-uri din ţară. De exemplu, la Botoşani sau Iaşi au datorii de 600 - 800 de miliarde de lei vechi. Deci, eu nu zic că CET Brăila merge foarte bine, dar comparativ cu alte CET-uri din ţară, datoriile noastre sunt mici".
În ceea ce priveşte modul în care se lucrează la schimbarea conductelor de termoficare din oraş, primarul Simionescu a declarat, ieri, că nu va mai da niciun ban până ce şanţurile nu vor fi acoperite şi asfaltate, aşa cum e normal: "Le-am spus celor de la CET, miercuri, că nu mai văd niciun ban până nu termină treaba pe care au început-o. Că ei schimbă ţeava şi lasă şanţul neastupat, în ideea că vine şi firma care se ocupă cu asta la un moment dat şi ei cer bani pe partea lor, iar ăia cu astupatul şi asfaltatul vin şi ei mai târziu şi cer bani. Nu. Bani sunt, dar nu îi dăm decât când şanţurile sunt astupate şi s-a turnat din nou asfalt, aşa cum trebuie. Că până una alta, oamenii trebuie să sară peste şanţuri, prin noroaie şi pietroaie".
