Teoretic, când spui "depozit ecologic de deşeuri" te gândeşti la o groapă de gunoi modernă, cu un impact minim asupra mediului înconjurător. Brăila se poate lăuda că a fost printre primele oraşe din ţară care au dispus de un astfel de depozit ecologic. Este vorba, bineînţeles, de cel inaugurat în urmă cu circa zece ani de firma "Tracon", la circa 7 kilometri de municipiu, lângă satul Muchea, pe vremea când patronul acestei firme, Mihai Manea, era puternic implicat politic. De altfel, după inaugurarea depozitului ecologic, Manea a ocupat funcţia de prefect al Brăilei, în timpul guvernării PSD. Ulterior, acesta a ieşit din politică şi s-a axat pe afaceri.
În prezent, la depozitul ecologic de la Muchea ajung deşeurile colectate din municipiu, precum şi din alte câteva comune din judeţ. În curând, însă, toate deşeurile colectate din judeţ vor ajunge la depozitul firmei "Tracon", deoarece normele europene nu mai permit folosirea gropilor clasice de gunoi. Pentru firma lui Mihai Manea, asta nu poate fi decât benefic, având în vedere că pentru fiecare tonă de gunoi adusă la depozit se încasează o anumită sumă. În prezent, taxa este de 45,42 lei per tonă. Anul trecut, numai din municipiu au ajuns la depozitul de la Muchea aproape 50.000 tone de deşeuri. Se poate spune, aşadar, că, din punct de vedere economic, depozitul ecologic al firmei "Tracon" este o afacere destul de profitabilă. În ceea ce priveşte protecţia mediului, însă, se dovedeşte că acest depozit nu prea îşi respectă titulatura de "ecologic". Asta fiindcă, de câte ori bate vântul, pe o rază de cel puţin 5 kilometri în jurul său, câmpul se umple de pungi şi ambalaje din plastic. Oricine circulă cu maşina pe drumul naţional 23 Brăila - Focşani, poate remarca, la doar câţiva kilometri distanţă de Brăila, un peisaj absolut dezolant, cu grămezi de pungi de plastic agăţate în vegetaţia din câmp şi de pe marginea şoselei. Fiecare rafală de vânt ridică în aer pungi şi sacoşe, rostogolindu-le prin curenţii de aer într-un dans pe cât de hidos, pe atât de insalubru.
Denumirea de "depozit ecologic" vine de la faptul că gunoiul dus acolo este pus în nişte gropi denumite tehnic "celule", care, după ce se umplu, sunt izolate cu folii speciale, apoi sunt acoperite cu pământ, în aşa fel încât terenul respectiv să poată avea diverse utilizări chiar dacă sub el sunt strânse sute de mii de metri cubi de gunoaie. În prezent, după mai bine de zece ani de folosire, celula nr. 1 a depozitului de la Muchea, întinsă pe 3,1 ha, este pe punctul de a se umple. În total, au încăput acolo peste 506.000 metri cubi de deşeuri. Directorul economic al firmei "Tracon", Gheorghe Cioacă, ne-a declarat că în vara acestui an, celula 1 va fi acoperită cu pământ, apoi va fi inaugurată celula 2 a depozitului, care se întinde pe 2,8 ha şi va avea capacitatea de 816.000 mc, deoarece este mai adâncă. În momentul când va fi dată în folosinţă această celulă, este posibil ca problema pungilor suflate de vânt în afara depozitului să se mai estompeze, dat fiind că deşeurile vor ajunge la fundul noii gropi şi nu se vor mai afla la suprafaţă, cum se întâmplă acum, când vechea celulă este plină până la limita superioară. Rezolvarea problemei nu va fi, însă, una definitivă. "Practic, nu există o soluţie tehnică prin care să putem împiedica aceste pungi să fie luate de vânt. Tot ce putem face este să ieşim, periodic, pe câmpul din jurul depozitului şi să le adunăm. Partea proastă este că, după numai câteva zile, câmpul se încarcă din nou de pungi", ne-a declarat directorul Cioacă.
Pungile se împrăştie pe o rază de câţiva kilometri în jurul depozitului ecologic Zeci de hectare arabile afectate de deşeurile din plastic
Directorul economic al "Tracon" ne-a informat că ultima acţiune de ecologizare a terenurilor agricole învecinate cu depozitul ecologic s-a desfăşurat chiar săptămâna trecută, după ce toţi fermierii şi-au dat acceptul să se intre pe culturile lor. Au ieşit pe câmp circa 50 de oameni, parte din ei angajaţi ai "Tracon", parte angajaţi ai firmei de salubritate "Eco", împrumutaţi contra cost de administraţia depozitului ecologic. A durat mai multe zile până au reuşit să strângă toate pungile, însă după vântul care a bătut luni, 26 martie, zona s-a umplut din nou de deşeuri din plastic. Pe lângă aspectul inestetic, pentru proprietarii fermelor învecinate cu depozitul "Tracon" prezenţa bucăţilor de plastic pe solele agricole înseamnă culturi parţial compromise. "Nu putem să semănăm şi nici să prăşim corespunzător din cauza acestor pungi împrăştiate pe tot câmpul. E adevărat că cei de la groapa ecologică ies şi le adună, odată la câteva săptămâni. Până acum s-a putut fără probleme, însă de acum încolo, după ce răsar culturile, dacă intră zeci de oameni să le calce în picioare, nu este bine deloc", ne-a spus Maria Nistor, soţia administratorului unei ferme situate peste şosea, vizavi de depozitul ecologic. Potrivit acesteia, ambalajele împrăştiate de vânt afectează zeci de hectare de teren arabil, de la mai multe ferme din zonă.
Cel puţin în viitorul apropiat, supliciul fermierilor nu va înceta. Faptul că nu există o soluţie tehnică pentru menţinerea ambalajelor de plastic în incinta gropii de gunoi este acceptat inclusiv de Garda de Mediu Brăila. Comisarii acestei instituţii au efectuat un control la depozitul ecologic, pe 27 martie, în urma căruia s-a constatat situaţia din câmp, însă nu s-a aplicat nicio sancţiune. "Singura măsură care s-a putut lua a fost să li se impună ca până la 2 aprilie, suprafeţele agricole învecinate să fie curăţate de deşeurile din material plastic", ne-a informat Daniela Agache, prim comisar al Gărzii de Mediu Brăila.
"Tehnic vorbind, este imposibil să stopăm acest fenomen! Am înălţat, pe anumite porţiuni, până la 3 - 4 metri gardul depozitului, dar fără niciun efect. Avem contract şi cu o firmă care vine să colecteze materialele reciclabile aduse de operatorii de salubritate. Firma respectivă adună, însă, doar sticlele PET, fiindcă pungile de plastic nu pot fi valorificate, deocamdată. Tehnologia pe care o folosim noi la acest depozit este similară cu cele folosite în Germania. Am vizitat o astfel de locaţie din această ţară şi n-am văzut niciun ambalaj din plastic suflat de vânt. Când l-am întrebat pe administrator cum reuşeşte să împiedice acest lucru ştiţi ce mi-a răspuns? Că la ei deşeurile sunt colectate selectiv, iar pungile şi ambalajele din plastic nu ajung la groapa de gunoi, sunt duse direct la fabricile de reciclare. Deci, singura modalitate pentru a rezolva problema este colectarea selectivă!", ne-a declarat directorul economic al firmei "Tracon".
Aşa arată canalele de irigaţii din apropierea depozitului Colectarea selectivă: mai e mult până departe!
Dacă doar colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia pentru stoparea mizeriei din jurul depozitului ecologic de la Muchea, atunci va mai curge multă apă pe Dunăre până când această problemă va fi rezolvată! La Brăila se încearcă de ceva timp să se pună pe picioare un astfel de sistem, însă mai e mult de lucru, inclusiv la mentalitatea populaţiei şi chiar a angajaţilor firmelor de salubrizare. După cum se ştie, în municipiu acţionează trei operatori care strâng deşeurile de la populaţie: "Braicata", RER şi "Eco". Toţi aceştia sunt coordonaţi de Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL).
Directorul SUPAGL, Dan Apostol, ne-a informat că, urmare a Legii 132 din 2010, privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, şi a Legii 211 din 2011, privind colectarea selectivă de la populaţie, toate cele trei firme de salubritate au încheiat protocoale cu parteneri economici care să preia spre valorificare deşeurile reciclabile. "Braicata" a încheiat un astfel de protocol încă din 2009, înainte de apariţia legilor amintite mai sus, cu firma bucureşteană "Ecorom Ambalaje" SA.
"Eco" SA a făcut în 2011 un contract cu SC "Ecologic 3R" SRL Brăila, iar RER a contractat, tot în 2011, SC "Saventura" SRL Brăila. Un protocol pentru predarea deşeurilor reciclabile a făcut, anul trecut, şi firma "Tracon", în calitate de administrator al depozitului ecologic. Cei de la "Tracon" au decis să colaboreze cu firma "Comagra" din Babadag.
Rezultatele selectării colective a deşurilor reciclabile de la populaţia Brăilei nu au fost prea spectaculoase, pe parcursul anului trecut. Astfel, toţi cei trei operatori de salubritate au reuşit să strângă în total 85 tone de hârtie, 4 t de mase plastice şi 20 t de sticlă. Asta în timp ce "Tracon" a predat, de la depozitul ecologic, 242 t de plastic, constând însă doar în sticle PET, nu şi în pungi şi ambalaje, despre care, reamintim, directorul economic Cioacă, spunea că în prezent nu prezintă interes pentru că nu pot fi revalorificate, ca PET-urile. De altfel, şi directorul SUPAGL, Dan Apostol, ne-a informat că firmele cu care lucrează operatorii de salubritate sunt interesate să preia doar PET-uri şi folii de plastic, nu şi pungi, care sunt prea subţiri, plus că nu se pot compacta, deci sunt foarte greu de transportat. Pe scurt, nu au valoare economică... Deci, oricum ar fi, de pungile din jurul depozitului ecologic nu putem scăpa!
În ceea ce priveşte persoanele fizice, directorul SUPAGL, Dan Apostol, ne-a declarat că operatorii vor încerca anul acesta să determine cât mai mulţi brăileni să predea hârtia, plasticul şi sticla în saci separaţi, pentru a putea fi trimise la reciclat. În acest sens, asociaţiile de proprietari vor primi din partea operatorilor recipiente pentru colectarea selectivă, iar brăilenii care locuiesc la curţi vor primi saci. Acţiunea este, însă, abia la început. Reprezentantul firmei RER, Alin Cazacu, ne-a declarat că, până în prezent sistemul colectării selective a fost implementat în proporţie de 20% pe sectorul deservit de această societate, adică în cartierele Obor, Hipodrom, Chercea şi Lacu Dulce. Prin implementarea sistemului, reprezentantul RER înţelege, printre altele, dotarea asociaţiilor de proprietari cu pubele speciale. Cazacu spune că, până la sfârşitul anului, colectarea selectivă să funcţioneze în proporţie de sută la sută pe sectorul RER.
Chiar dacă unii brăileni vor fi greu de convins să pună hârtia, plasticul şi sticla în saci separaţi, alţii abia aşteaptă să se implementeze acest sistem. Printre aceştia, sunt persoane care au început deja să scoată în faţa porţii deşeurile menajere separate de hârtie şi plastic. Se pare, însă, că unii angajaţi ai firmelor de salubritate încă nu au asimilat conceptul de colectare selectivă. "Pe strada noastră sunt mai mulţi vecini care au încercat să pună hârtia deoparte, plasticul deoparte, iar gunoiul menajer deoparte. N-au avut succes, fiindcă angajaţii de la salubritate au aruncat totul laolaltă în maşina de gunoi. E evident că muncitorii respectivi nu s-au prins cum stă treaba cu colectarea selectivă...", ne-a spus Daniela M., o locatară a străzii Nufărului din cartierul Chercea. Strada respectivă se află pe sectorul firmei RER. "Mai avem de lucru, inclusiv cu mentalităţile angajaţilor noştri!", ne-a spus Alin Cazacu, şeful acestei firme, când i-am adus la cunoştinţă sesizarea venită din partea locatarei respective.