Eşec al sindicaliştilor din Învăţământ, la Brăila. Protestul de ieri al profesorilor şi-a pierdut din vehemenţa anilor trecuţi. În unele şcoli aproape jumătate dintre profesori şi-au chemat elevii la şcoală şi au făcut ore. Mai mult de jumătate dintre profesori au făcut ore la "Bălcescu", la "Oncescu" Ianca, iar la alte unităţi de învăţământ au fost cam 10% dintre cadrele didactice împotriva grevei şi au susţinut cursurile. Ei îşi argumentau atitudinea prin ineficienţa grevei şi bulversarea ulterioară a programului. Profesorii sunt nemulţumiţi că nu sunt plătiţi la bacalaureat, probele de competenţe digitale, deşi muncesc de dimineaţă până seara, dar greva i-a dat şi mai mult peste cap. Acum trebuie să vină şi duminică la şcoală, ca să pregătească examenul de luni, când, de fapt, vineri examenul ar fi trebuit să se termine. Mai mult, orele pierdute vor fi recuperate la ore nepotrivite, iar elevii ori nu vor veni, ori nu vor da randament. Şi la "Murgoci" au fost profesori care au făcut ore, iar o parte dintre elevi au venit la şcoală. Tot aşa s-a întâmplat şi la Şcoala "Mihai Eminescu", unde un învăţător şi câţiva profesori nu au făcut grevă, preferând să-şi ţină orele. O situaţie mai puţin obişnuită a fost la Grupul Şcolar "Edmond Nicolau". Aici, profesorii care au dorit să facă ore au fost mai mulţi decât cei care au optat pentru grevă şi s-a hotărât în final să se facă ore. Pentru că această hotărâre s-a luat târziu, discuţiile pro şi contra fiind destul de aprinse, elevilor nu li s-a spus clar să vină la şcoală. Aşa că ieri unii veniseră la şcoală, alţii nu, iar profesorii, chiar dacă voiau să facă ore nu aveau cu cine. Cei care au venit la şcoală, când au văzut că lipsesc mulţi, s-au hotărât să plece şi ei după o oră.
"Această grevă nu are finalitate, trebuie boicotat bacalaureatul"
La Colegiul "Bălcescu", elevii, grupuri, grupuri, intrau în şcoală ca într-o zi obişnuită. La fel se întâmpla şi la "Murgoci". În schimb, la Liceul de Artă nu era niciun fel de mişcare, elevii erau departe de şcoală. Unii copii chiar se jucau în curtea şcolii, exact ca într-o zi de vacanţă. La Grupul Şcolar "Edmond Nicolau" câteva grupuri de elevi erau în curtea şcolii. Când i-am întrebat ce se întâmplă la ei în şcoală ne-au spus că se învaţă. Cu toate acestea, în şcoală era destul de linişte. Ici-colo, câte un grup de elevi discuta cu un profesor. Directorul şcolii, prof. Teodora Ilie, a spus că majoritatea profesorilor nu au fost de acord cu greva, aşa că se fac ore, pentru că ceilalţi profesori care voiau să facă grevă au renunţat şi ei la protest şi au venit la şcoală. "Problema a fost că hotărârea s-a luat târziu şi nu au ştiut toţi elevii că trebuie să vină la şcoală. Eu nu am fost de acord cu greva pentru că această acţiune nu are finalitate acum, nu are niciun sens. Singura noastră soluţie este boicotarea examenului de bacalaureat. Asta trebuie să facem, altfel nimeni nu ne ascultă. Aşa nu lovim în copii, lovim în Guvern. De zece ani îi ameninţăm cu boicotarea bacalaureatului, poate că ar fi cazul să facem asta", ne-a declarat profesoara Liliana Preda.
"Nu înţeleg de ce trebuie ca în problemele şcolii să se amestece părinţii, comunitatea, pe noi cine ne protejează?"
Şi la Şcoala "Mihai Eminescu" au fost un învăţător şi câţiva profesori care nu au făcut grevă. Directorul, prof. Maria Neicu, a spus că pentru aceste situaţii a fost realizat un orar special, s-a ţinut cont de opţiunea lor. Liderul de sindicat din instituţie, învăţătorul Neculai Ciupercă, a spus că cea mai mare nemulţumire este faptul că Legea Educaţiei lasă cadrele didactice neprotejate, le ia toate avantajele, în această lege au numai obligaţii, nu şi drepturi. "Şcoala va fi condusă de persoane care nu au nicio legătură cu instituţia, iar cei de la Minister nici nu au ţinut cont de propunerile noastre, nu au vrut să discute. Nu înţeleg de ce trebuie să-i dau amendă unui copil care nu vrea să vină la şcoală. Un copil trebuie să facă şcoală atât cât poate. Nu înţeleg de ce trebuie ca în problemele şcolii să se amestece părinţii, comunitatea, pe noi cine ne protejează?", se întreabă supărat învăţătorul Nicolae Ciupercă. O mare nemulţumire a profesorilor vine şi din componenţa Consiliului de Administraţie, o treime profesori, o treime părinţi, o treime reprezentanţi ai comunităţii. Ieri, profesorii nici nu erau siguri că legea, aşa cum o ştiau ei, rămăsese neschimbată. "Noi nu suntem împotriva deschiderii şcolii către comunitate, către părinţi, dar ne deranjează proporţia. Noi vom fi doar patru profesori, iar din afara şcolii vor fi opt persoane. Ce se întâmplă în şcolile unde reprezentanţii părinţilor nu au nici ei şcoală şi nici nu sunt de acord cu ce propun cadrele didactice?", se întreabă profesoara Victorina Ciomîrtan. Directorul instituţiei, prof. Maria Neicu, a ţinut la rândul său să explice cadrelor didactice că prezenţa părinţilor şi a comunităţii în Consiliul de Administraţie este benefică, pentru că profesorii vin cu viziunea lor mai sentimentală, iar comunitatea, părinţii, vin cu o viziune mai pragmatică şi totul este în final în favoarea copiilor.
"Poate că atitudinea noastră şi a sindicatului este vinovată de această situaţie"
Un alt tânăr profesor spune că este deranjat de faptul că noua lege, din punctul său de vedere, nu urmăreşte decât reducerea cheltuielilor şi atât prin comasarea şcolilor, în special în mediul rural şi prin desfiinţarea titularizării în sistem. Astfel, el simte că această lege îi răpeşte demnitatea. Titularizarea în şcoală, nu în sistem, ia oamenilor siguranţa locului de muncă, spune şi liderul SIB, Valeriu Partene. "Salariile sunt proaste în educaţie. Singurul motiv care i-a mai ţinut pe oameni a fost garanţia locului de muncă. Acum dispare şi acest avantaj împreună cu multe altele: fondul de premiere de 2%, salariul de merit, plata navetei, sporul de mediu rural", a spus Valeriu Partene. O profesoară de sport, aflată aproape de anii pensionării, spune că este dezamăgită de toată ipocrizia din jurul Legii Educaţiei şi a educaţiei în general. "În toţi cei 20 de ani, la fiecare modificare din sistem ni se cerea părerea, dar niciodată nu s-a ţinut cont de propunerile noastre. Totul era doar un joc de imagine. Acum noi ne-am consumat să facem propuneri beton şi ei au făcut legea cum au ştiut, nu ne-au luat în seamă. Poate că atitudinea noastră şi a sindicatului este vinovată de această situaţie, poate că ar fi trebuit să se negocieze mai bine", consideră profesoara Aneta Dumitru, mâhnită şi dezamăgită de toată situaţia.
