* atât în școlile din Brăila, cât și din toată România, astăzi, între orele 11.00-13.00, are loc o grevă de avertisment, organizată de cele două mari federații sindicale * timp de două ore, profesorii nu vor ține cursuri, acțiunea având scopul de a trage un semnal de alarmă vizavi de refuzul guvernanților de a le acorda majorările salariale promise încă de acum doi ani, fiind vorba de o creștere de 16% * la începutul acestui an Guvernul a mărit salariile în învățământ, însă doar cu 4,5% și doar pentru personalul de predare * ”actualul Guvern continuă politica de a desconsidera salariații din învățământ”, susțin sindicaliștii
Profesorii intră astăzi în grevă! Este vorba despre o grevă de avertisment în întregul sistem preuniversitar, ce va avea loc între orele 11.00 și 13.00, organizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”. Sindicaliștii se declară nemulțumiți atât de salarii, cât și de modul în care este finanțată educația per ansamblu. De doi ani de zile angajații școlilor așteaptă majorarea lefurilor cu 16%, iar ”picătura” care a umplut paharul a fost decizia Guvernului de a crește salariile de la 1 ianuarie 2022 doar cu 4,5% și doar pentru personalul de predare. Dincolo de nemulțumirile salariale, pe lista revendicărilor celor două sindicate se mai numără și alocarea procentului de 6% din P.I.B. pentru finanțarea Educației, precum și suplimentarea numărului de posturi didactice auxiliare și nedidactice.
”Bătaie de joc! O creștere între 40 și 60 lei!”
Reprezentații Sindicatului ”Învățământ” Brăila, parte a Federației „Spiru Haret”, au avut luni o ședință în care s-a decis organizarea grevei de avertisment în școlile din județul nostru. Despre nemulțumirile existente ne-a vorbit Valeriu Partene, liderul sindicatului brăilean.
”Este forma noastră de protest după ce am realizat alte forme mai înainte, atât pichetări la nivel central, cât și al județelor. Nu urmărim nimic decât să vedem pusă în aplicare legea. De fapt Legea Educației, în care nivelul finanțării educației este la 6% din PIB, Legea salarizării unitare conform căreia, noi, cei din educație, trebuia încă de la 1 septembrie 2020 să primim ultimele două pătrimi la salarizare, astfel încât să ajungem la nivelul anului 2022. Iată, suntem în 2022 și noi nu am primit aproape nimic. În loc de cele două pătrimi care trebuiau acordate au spus că dau una. De fapt, nici aceea nu este întreagă, că în loc să fie 8% e doar 4%. Iar necazul cel mare este altul. Că de acest 4% nu beneficiază toate categoriile de salariați din sistemul de învățământ, doar personalul didactic de predare. Personalul de îndrumare și control nu, personalul didactic auxiliar nu, doar într-un procent foarte mic pentru că majoritatea sunt la nivelul la care nu pot primi nimic, iar nedidacticul lipsește cu desăvârșire din acest drept de 4% pe care l-au acordat. Și e o creștere între 40 și 60 lei net. Bătaie de joc!”, ne-a declarat Valeriu Partene.
Liderul sindicatului brăilean ne-a spus că angajații din învățământ își doresc să poarte negocieri cu reprezentanții Guvernului și să se găsească o soluție pentru revendicările acestora.
”Nu le cerem decât atât: măcar să ne primească, să discutăm, să vedem ce posibilități sunt ca sistemul de educație să devină cumva, așa cum clamăm de fiecare dată, prioritate națională”, a mai punctat acesta.
Valeriu Partene a comentat și noul criteriu introdus pentru organizarea fizică a cursurilor, acea rată de 75% de ocupare a paturilor din spitale destinate bolnavilor Covid-19. ”Ceea ce se întâmplă acum, să condiționezi școala față în față de un nivel de 75% a ocupării paturilor din spitale mi se pare o chestie care nu are nicio justificare din punctul meu de vedere”, a precizat președintele Sindicatului ”Învățământ” Brăila.
Părinții susțin 100% greva profesorilor
Reprezentanții părinților susțin 100% protestul sindicatelor din învățământ, după cum a afirmat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, acesta argumentează că meseria de profesor trebuie ”revalorizată, repusă pe un piedestal al statutului social dar și a responsabilităților”.
”Lipsa de coerență la nivelul decidenților politici, presiunea societății civile - uneori justificată -, pierderea autorității în fața părinților și elevilor, modul în care sunt arătați că nu se dezvoltă personal - o placă pentru unii dintre părinți -, îi determină pe cei care vor să intre în sistem să spună "pas”, pe cei care au alternative să părăsească sistemul, pe cei care se apropie de pensie, să-și dorească s-o facă mai repede. Sigur, o parte dintre cele relatate de mine chiar reprezintă o problemă reală, cauzată chiar de slaba pregătire a unora dintre profesori. Dar, oameni buni, de la un procent de 5-10%, să zicem, la a arăta că toți sunt la fel este o MARE diferență (…) Această meserie nu poate fi făcută doar pe baza vocației. E imposibil, ținând cont de vremurile actuale. Nu mai suntem pe vremea comuniștilor, acolo totul era asigurat. Acum, fără un venit minim garantat, riști să-ți destrami familia. Să nu mă credeți naiv, că voi spune că mărirea salariilor cu 10% va aduce plusvaloarea necesară. Nu, clar nu! Dar, dacă mergem doar pe acest pricipiu, nu facem altceva decât să distrugem și ce a mai rămas bun. Asta s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, cu acest sistem. A devenit Cenușăreasa. Profesorii trebuie să-și facă meseria indiferent de venit? E corect? Câți dintre noi și-ar face-o?”, a afirmat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților,
Ce salarii ar fi trebuit să primească profesorii de la 1 ianuarie 2022?
Dacă guvernanții ar fi acordat majorările de salarii promise încă de acum doi ani, prin Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în învățământul preuniversitar salariile brute ale cadrelor didactice ar fi pornit de la 3.916 lei.
Concret, după 25 ani de muncă, un profesor cu grad didactic I și studii superioare de lungă durată, ar fi avut un salariu de bază de 5.517 lei/lună. Același profesor, cu o vechime între 20 și 25 ani, ar fi avut salariul de bază de 5.101 lei/lună. Un profesor cu o vechime de 15 și 20 ani ar fi avut un salariu de bază de 4.828 lei/lună, unul cu o experiență de 10-15 ani de 4.600 lei lună, în timp ce un profesor cu o vechime de 1-5 ani ar fi primit un salariu brut de 4.372 lei/lună. În ceea ce privește un profesor debutant, cu studii superioare, acesta ar fi intrat în sistem cu un salariu de bază de 4.098 lei.
Pentru profesorii cu grad didactic II și studii superioare, dacă majorările s-ar fi aplicat, în funcție de vechime aceștia ar fi avut următoarele salarii: peste 25 ani vechime – 4.828 lei/lună, 20-25 ani vechime – 4.554 lei/lună, 15-20 ani vechime – 4.417 lei/lună, 10-15 ani vechime – 4.372 lei/lună, 5-10 ani vechime – 4.326 lei/lună, 1-5 ani vechime – 4.235 lei/lună.
Legat de învățători și educatori, salariul de bază al debutanților cu studii liceale ar fi trebuit să fie de la 1 ianuarie 2022 de 3.916 lei/lună. Un învățător cu peste 25 ani de experiență la catedră și grad didactic I ar fi avut un salariu de bază de 4.372 lei/lună, iar unul cu grad didactic II de 4.280 lei/lună.
Pentru funcțiile de conducere și control din învățământul preuniversitar, salariul de bază la 1 ianuarie 2022 al unui director de școală ar fi putut fi de maxim 7.382 lei/lună (grad didactic II), iar al unui director adjunct de 7.100 lei/lună (grad didactic II). Un inspector de specialitate ar fi avut un salariu de bază de maxim 7.382 lei/lună, un inspector școlar general adjunct de 7.721 lei/lună, în timp ce un inspector școlar general de 8.072 lei/lună.