Mihaela are 16 ani şi a fost purtată în braţe de mama ei până la vârsta de 7 ani. Boala de care suferă, tetrapareză spastică, i-a furat copilăria şi i-a dat mamei imensa suferinţă de a şti că fiica sa nu va fi niciodată un copil normal. După 16 ani în care s-a chinuit să găsească o soluţie, Florentina Cazan, mama Mihaelei, a întrezărit o speranţă. Aceasta i-a fost insuflată de o altă mămică îndurerată, Lucica Nicola, al cărei pui, de numai 4 ani şi jumătate, Nicolas, suferă de hemipareză spastică. Femeia a aflat că şansa la normalitate a copiilor stă într-o operaţie la o clinică particulară din Chişinău.
Trei operaţii în 16 ani
Chinuri, lacrimi, tratamente scumpe, un efort care pare a depăşi uneori puterile umane. Aceasta este drama familiilor celor doi copii bolnavi. Mihaela Alla Ciornei are 16 ani dar, din cauza bolii, este elevă abia în clasa a VI-a. Firavă ca o fetiţă de 10 ani, Mihaela priveşte cu ochi trişti la surioara ei de 6 ani, care se joacă prin curte. Ar vrea şi ea să poată merge ca un copil normal, dar picioarele nu o ascultă. Tetrapareza spastică i-a afectat creierul şi, implicit, funcţia locomotorie a corpului, dar şi vederea, fata suferind şi de strabism. "Boala a început să se observe pe la vârsta de 10 luni, nu stătea în funduleţ şi nu se dezvolta ca un copil normal. A avut nevoie de 4 premergătoare. Până la vârsta de 7 ani, am purtat-o în braţe pentru că nu putea să facă niciun pas. A fost de trei ori operată la Spitalul nr. 3 din Brăila, dar tot se deplasează cu greutate. Poartă orteză noaptea, pentru a-i corecta poziţia piciorului", povesteşte mama fetei, Florentina Cazan. De-a lungul timpului, cele trei operaţii au fost urmate de luni întregi de recuperare în clinici de specialitate din ţară. "Am fost cu ea de mai multe ori la Spitalul de recuperare neuropsihomotorie Dr. Corneliu Barsan din Dezna, dar din cauza lipsei banilor, în ultimul timp nu am mai putut să mergem. Acum face recuperare la Brăila, de două ori pe an, dar şi acasă, zilnic, după cum am învăţat de la specialişti", spune mama. Ca să poată merge, Mihaela poartă ghete ortopedice şi orteză, care trebuie schimbate periodic. Listele de aşteptare pentru aceste dispozitive sunt lungi, iar efortul financiar al familiei este pe măsură. "Numai orteza a costat 10 milioane, casa de asigurări de sănătate a dat 6 milioane şi ceva, restul am suportat noi, ghetele ortopedice au costat peste 3 milioane şi am dat bani din mână 500.000. Într-o lună, dacă nu dădeai banii aceştia pierdeai orice drept", povesteşte femeia. Florentina Cazan este o mamă singură, care-şi creşte cele două fiice din salariul de asistent personal, de aproape 5 milioane lei lunar, fără să primească vreun ajutor din partea fostului soţ.
"Mami, mă duc afară"
Tot o mămică singură, cu doi copii de crescut, din salariul de asistent personal, este şi Lucica Nicola. Fiul său, Nicolas Florin, la cei patru ani şi jumătate, încă se târăşte, folosindu-şi doar o mână şi un picior. Copilul este de o energie debordantă şi repetă întruna "mă duc afară", trăgând-o pe mama sa la uşă. Băiatul îşi doreşte cu ardoare să se poată juca afară cu ceilalţi copii. Dar nu poate. El este diferit. Nu a fost aşa de la început. Nicolas a venit pe lume ca un copil perfect normal, cu o greutate de 3,140 kg şi scor APGAR 10! A început să spună primele silabe pe la 6 luni şi să meargă în picioare la vârsta de 1 an. "Pe la 1 an şi 4 luni a făcut convulsii de la febra foarte mare. A fost internat în Spitalul Judeţean Brăila şi i s-a făcut o puncţie, fără să mi se ceară consimţământul, fără să mi se spună care sunt riscurile. De atunci copilul meu a paralizat", acuză mama. După această criză, pentru Nicolas a început un lung şir de spitalizări, tratamente şi recuperări, care au însemnat golgota mamei: la Spitalul Obregia, apoi la Spitalul Grigore Alexandrescu, la secţia Ortopedie, pentru recuperare, din nou la Obregia, în Bucureşti, apoi a urmat Clinica de neuropsihiatrie pediatrică din Târgu Mureş şi lista ar putea continua. Dovadă stau teancurile de documente medicale şi reţetele pentru tratamente costisitoare. Ce poate face această mamă când viaţa i-a dat micuţului ei mai mult decât poate duce singur?
O mână întinsă pentru speranţă!
"Când am fost cu băieţelul la Clinica de Recuperare neuro-psiho-motorie pentru copii Dr. Nicolae Robanescu din Bucureşti, am întâlnit acolo un medic al cărui copil avea aceeaşi afecţiune şi fusese operat la clinica din Chişinău. Rezultatele erau impresionante. Aşa am aflat de Fundaţia Ikon din Galaţi, care colaborează cu Clinica Gynesource din Chişinău", spune Lucica Nicola. În cursul lunii iunie, prin intermediul fundaţiei din Galaţi, cei doi copii bolnavi au fost programaţi la o consultaţie gratuită, acordată de un medic de la clinica din Chişinău. "Dr. Marcel Platon aplică metoda denumită «Miofibrotomia subcutanată pe etape, după metoda Prof. Ulzibat». Ni s-a spus că aceasta este folosită cu succes de aproape 10 ani de medicii din Rusia. Intervenţia se face sub anestezie generală, cu un bisturiu special şi durează 15-20 minute. Metoda nu este agresivă, doar se incizează punctiform pielea, se pătrunde subcutanat şi se efectuează miofibrotomia muşchiului spastic. Medicii ruşi care operează în Spania, Mexic şi în toate ţările CSI, vin periodic şi în Republica Moldova, la Clinica «Gynesource» din Chişinău. Noi am fost programaţi pentru operaţie pentru luna iulie. Pentru a face această intervenţie, Nicolas are nevoie de 1.850 de euro. Dar cum nu putem face rost de această sumă într-un timp atât de scurt, am fost reprogramaţi pentru luna septembrie", relatează mama. Aceeaşi sumă este necesară şi pentru operaţie Mihaelei. Pe lângă costul intervenţiei, este necesar de efectuat un set complet de analize, de asemenea costisitoare şi de suportat cheltuielile de deplasare. Pentru că intervenţia chirurgicală este programată pentru luna septembrie, părinţii trebuie să strângă până atunci aproape 2.000 de euro pentru fiecare copil, bani necesari operaţiei. Orice părinte s-ar agăţa cu disperare de cea mai mică rază de speranţă că viaţa copilului său bolnav poate fi mai bună. Însă atunci când viitorul depinde de o sumă de bani pe care nu o are, disperarea întrece orice limite.
Campanie umanitară
Haideţi, împreună, să le dăm speranţă!
Nimănui nu-i place să întindă mâna, dar această mână e întinsă pentru speranţă! Dacă vreţi să-i ajutaţi pe Nicolas şi pe Mihaela să facă măcar un pas spre normalitate, o puteţi face donând o sumă cât de mică în conturile special deschise pentru ei la BCR - Sucursala Brăila, pe numele: Ciornei Alla Mihaela RO69RNCB0048110148550002 (pentru EURO); RO96RNCB0048110148550001 (pentru lei) şi Nicola Nicolas Florin RO68RNCB0048110070970002 (pentru EURO); RO95RNCB0048110070970001(pentru lei).
Impresionată de aceste poveşti, echipa cotidianului "Obiectiv - Vocea Brailei" a decis ca, începând de astăzi, să lanseze şi o campanie de strângere de fonduri. Aşadar, în afara celor patru conturi în care puteţi face donaţii, zilnic, de luni până vineri, la sediul ziarului nostru, între orele 9.30 şi 16.30, un redactor va fi la dispoziţia dumneavoastră. Puteţi dona orice sumă, numele şi suma donată fiind publicate în ediţia din ziua următoare.
