Abundenţa de promisiuni legate de tot felul de proiecte finanţate din fonduri europene, cu care candidaţii intraţi în cursa electorală îi bombardează pe alegători, nu prea îi sună bine actualului primar, Aurel Simionescu. Din postura celui trecut prin experienţa a opt ani de administraţie locală, Simionescu ţină să le transmită nărăvaşilor candidaţi că dinspre Uniunea Europeană nu "plouă" oricând şi oricum cu bani, pe care primarul să-i ia pur şi simplu dintr-un cont şi să îi bage în tot felul de proiecte fantasmagorice.
"Candidaţii care au propuneri trebuie să vadă foarte bine cum se pot realiza efectiv aceste propuneri, pentru că am mai văzut un foarte mare apetit legat de bani europeni. Hai să ne lămurim bine: suntem în anul 2016, în care nu vom accesa niciun ban european. Pe perioada 2014 - 2020, că ăsta este exerciţiul bugetar al Uniunii Europene. Au trecut 2014, 2015, o să treacă şi 2016. Deci, trec trei ani şi nu s-a accesat niciun ban european", a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Aurel Simionescu, în încercarea de a-i avertiza pe candidaţi că birocraţia este o foarte eficientă frână între vorbe şi fapte. Ca să fie totul cât mai explicit, actualul primar a amintit că nici până la ora actuală nu au fost lansate acele ghiduri sau seturi de reguli în baza cărora vor putea fi accesate fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. "Probabil nici 2017 nu va fi un an foarte absorbant pentru că noi, în momentul în care apar ghidurile acestea, ar trebui să facem nişte proiecte pe care după aceea să le licităm. E o întreagă procedură... Iar absorbţia pentru bani începe în momentul în care se fac efectiv plăţi. Or, plăţile se fac după ce se fac lucrări, care se fac după ce se fac licitaţii şi tot aşa. Eu ştiu că e frumos să spui că faci, dar realitatea e că lucrurile nu curg într-un format din ăsta lejer că, gata, de mâine avem pe mână un sac de bani europeni...".
Milioanele de euro care ne-au ajuns din urmă
Simionescu mai atrage atenţia că proiectele nu se fac integral cu bani europeni, un procent din investiţie fiind acoperit, obligatoriu, prin contribuţia Primăriei, cu bani de la bugetul local. Ajuns în acest punct, primarul a ieşit pe piaţă cu o informaţie care până acum nu prea a mai fost adusă în atenţia opiniei publice. Este vorba despre contribuţia Brăilei în proiectul ISPA (celebra lucrare făcută de firma grecească "Athena" n.n.) prin care au fost canalizate şi asfaltate străzile cartierului Chercea şi s-a construit staţia de epurare a oraşului. Potrivit lui Simionescu, oraşul nostru s-a angajat, în 2002, când s-a semnat contractul, să contribuie cu 15 milioane de euro, după o perioadă de graţie de 10 ani. Astfel, din 2012, după ce a trecut acea perioadă de graţie, Brăila a început să achite 1,5 milioane de euro pe an. "Este vorba despre împrumutul propriu-zis, plus dobânda aferentă. Datoria va fi stinsă abia prin 2025 - 2026, dar până atunci o să achităm câte un milion şi jumătate de euro, de la bugetul local. Pe lângă asta, avem de rambursat şi cinci milioane de euro, de la o suplimentare de lucrări la proiectul ISPA, când s-au finalizat lucrările la canalul colector. În 2007, Consiliul Local a votat o hotărâre prin care s-a stabilit că mai contractăm cinci milioane de euro prin ISPA, ca să terminăm ce mai avem de făcut, iar dacă se va stabili că aceşti bani sunt neeligibili (deci, trebuie returnaţi n.n.), atunci îi achităm de la bugetul local. După ce s-au făcut lucrările respective, a venit o comisie de la Guvern şi, în stilul caracteristic românesc, a stabilit că împrumutul este neeligibil, deci trebuie să îl plătim. Am făcut contestaţii, ne-am judecat, dar n-am avut câştig de cauză. Din 2015, am început să plătim, câte un milion de euro. Până în 2020, avem de dat, pe lângă cei 1,5 milioane de euro iniţiali, încă un milion de euro anual", ne-a explicat primarul Simionescu.
Pe lângă obligaţiile de plată care vin din urmă, de la proiecte finalizate deja, edilul şef mai atrage atenţia că municipalitatea mai are o serie de cheltuieli lunare, după achitarea cărora bugetul local rămâne destul de "subţirel". "Lucrurile trebuie văzute de candidaţi şi din acest punct de vedere: ce bani există în momentul acesta în «buzunarul» Primăriei. Pentru că toate proiectele acestea pe care vrem să le accesăm au o cofinanţare mai mare sau mai mică. Dar Primăria mai are şi nişte obligaţii legale: să dăm abonamente la persoanele cu handicap, veterani de război, văduve. Există nişte obligaţii legale în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor în căminele de bătrâni, cofinanţarea de la spital, şcoli. Când încerci să te aşezi pe obligaţiile legale pe care le are localitatea, atunci îţi rămân nişte bani şi abia după aceea discutăm despre tot ce înseamnă cofinanţări, fonduri locale, proprii etc. Deci, dacă toată lumea crede că cineva stă pe un sac de bani...", a conchis primarul aflat în funcţie în ultimii opt ani.
Tot în ultimii opt ani, Brăila a "înghiţit" circa 750 milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru realizarea unor proiecte mai mult sau mai puţin bine realizate, precum modernizarea Căii Călăraşilor, a bulevardului Dorobanţilor, Căii Galaţi, zonei Esplanadă, modernizare şcoli sau spitale, reabilitare de clădiri din zona istorică, extinderea aducţiunilor de apă sau a reţelei de canalizare, asfaltare străzi etc.
