Prin amabilitatea purtatorului de cuvint al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) judecatoarea Cecilia Moraru, am intrat in posesia "Ghidului de bune practici pentru cooperarea intre instante, parchetele de pe linga acestea si mass-media", un set de "recomandari" menite a reglementa relatia magistratilor procurori si judecatori, a justitiei, cu jurnalistii. Proiectul este in prezent supus dezbaterii publice.
In "Preambulul" ghidului, autorul precizeaza, pe buna dreptate, ca "informarea rapida si completa a institutiilor mass-media sprijina intelegerea justitiei de catre opinia publica" si ca, nu de putine ori, "materialele media reprezinta un ajutor foarte pretios pentru organele judiciare". Totodata, la elaborarea acestor recomandari, s-a avut in vedere, pe de o parte, "transparenta actului de justitie si, pe de alta parte, dreptul la viata privata al persoanelor, precum si desfasurarea fara obstacole a actului de justitie". Conform ghidului, fiecare instanta/ parchet va avea cite un purtator de cuvint, care va putea fi atit magistrat, cit si absolvent al unei facultati de jurnalistica sau specialist in comunicare. Succesul relatiei dintre mass-media si justitie depinde "de deschiderea purtatorului de cuvint fata de activitatea cu mass-media, disponibilitatea la dialog, diplomatie, abilitati de comunicare, specializare in domeniul relatiilor publice".
Noul ghid prevede expres obligatia judecatorilor si procurorilor de a furniza informatii de interes public purtatorului de cuvint, pentru ca acesta sa le impartaseasca, in timp util, presei. Conducatorul instantei sau parchetului poate furniza, de asemenea, informatii jurnalistilor. In cadrul cauzelor penale, pina la redactarea rechizitoriului, informatiile sint furnizate de catre purtatorul de cuvint al parchetului, iar dupa inregistrarea acestuia pe rolul instantei, competenta revine celui de la Judecatorie sau Tribunal. Cit priveste executarea pedepselor, informatiile sunt furnizate de Agentia Nationala a Penitenciarelor.
Informatiile furnizate institutiilor media trebuie sa fie - in opinia celor care au redactat ghidul - "in limitele cadrului legal", "rapide, concise, in acelasi timp de incredere si relevante". Jurnalistii pot cere inclusiv informatii referitoare la cariera judecatorilor si a procurorilor, ei putindu-se adresa purtatorului de cuvint "in toate problemele care privesc activitatea instantelor si parchetelor". Informatiile cu privire la deciziile instantei/ parchetului pot fi furnizate presei numai dupa ce acestea au fost pronuntate sau comunicate, pornindu-se de la prezumtia ca partile implicate au luat cunostinta de respectiva decizie. Nu se va face rabat de la prezumtia de nevinovatie, de la independenta judiciara, impartialitatea si obiectivitatea actului de justitie. Daca in presa vor aparea articole negative la adresa justitiei, vor fi informate forurile superioare si, dupa caz, se va veni cu un drept la replica.
Cu exceptia proceselor nepublice, jurnalistii pot fi prezenti in sala de judecata si pot face inregistrari audio. Ei pot filma sau fotografia procesele numai cu acordul presedintelui completului de judecata.
In "Preambulul" ghidului, autorul precizeaza, pe buna dreptate, ca "informarea rapida si completa a institutiilor mass-media sprijina intelegerea justitiei de catre opinia publica" si ca, nu de putine ori, "materialele media reprezinta un ajutor foarte pretios pentru organele judiciare". Totodata, la elaborarea acestor recomandari, s-a avut in vedere, pe de o parte, "transparenta actului de justitie si, pe de alta parte, dreptul la viata privata al persoanelor, precum si desfasurarea fara obstacole a actului de justitie". Conform ghidului, fiecare instanta/ parchet va avea cite un purtator de cuvint, care va putea fi atit magistrat, cit si absolvent al unei facultati de jurnalistica sau specialist in comunicare. Succesul relatiei dintre mass-media si justitie depinde "de deschiderea purtatorului de cuvint fata de activitatea cu mass-media, disponibilitatea la dialog, diplomatie, abilitati de comunicare, specializare in domeniul relatiilor publice".
Noul ghid prevede expres obligatia judecatorilor si procurorilor de a furniza informatii de interes public purtatorului de cuvint, pentru ca acesta sa le impartaseasca, in timp util, presei. Conducatorul instantei sau parchetului poate furniza, de asemenea, informatii jurnalistilor. In cadrul cauzelor penale, pina la redactarea rechizitoriului, informatiile sint furnizate de catre purtatorul de cuvint al parchetului, iar dupa inregistrarea acestuia pe rolul instantei, competenta revine celui de la Judecatorie sau Tribunal. Cit priveste executarea pedepselor, informatiile sunt furnizate de Agentia Nationala a Penitenciarelor.
Informatiile furnizate institutiilor media trebuie sa fie - in opinia celor care au redactat ghidul - "in limitele cadrului legal", "rapide, concise, in acelasi timp de incredere si relevante". Jurnalistii pot cere inclusiv informatii referitoare la cariera judecatorilor si a procurorilor, ei putindu-se adresa purtatorului de cuvint "in toate problemele care privesc activitatea instantelor si parchetelor". Informatiile cu privire la deciziile instantei/ parchetului pot fi furnizate presei numai dupa ce acestea au fost pronuntate sau comunicate, pornindu-se de la prezumtia ca partile implicate au luat cunostinta de respectiva decizie. Nu se va face rabat de la prezumtia de nevinovatie, de la independenta judiciara, impartialitatea si obiectivitatea actului de justitie. Daca in presa vor aparea articole negative la adresa justitiei, vor fi informate forurile superioare si, dupa caz, se va veni cu un drept la replica.
Cu exceptia proceselor nepublice, jurnalistii pot fi prezenti in sala de judecata si pot face inregistrari audio. Ei pot filma sau fotografia procesele numai cu acordul presedintelui completului de judecata.
