Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, este din nou în vizorul oamenilor legii, de această dată fiind cercetat de către procurorii DNA sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Mai clar, acesta este bănuit că ar fi comis nişte ilegalităţi pentru a face rost de 1 milion de euro pentru campania electorală din 2009 a preşedintelui PSD de atunci, Mircea Geoană. În cursul zilei de ieri, la solicitarea mai multor organisme de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie a confirmat faptul că încă din 11 mai, împotriva lui Stancu şi a altor trei persoane s-a început urmărirea penală.
"La data de 11 mai 2011, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de următoarele persoane - Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Organizaţiei Judeţene Brăila a Partidului Social Democrat (PSD), în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 şi anume folosirea influenţei şi autorităţii ce derivă din funcţia de conducere într-un partid, în scopul de a obţine pentru altul bani sau foloase necuvenite, Gheorghe Teodorescu - acţionar al SC INSOMAR SRL, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, Viorel Bărac - director al SC INTERAGRO SA în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi Ioan Niculae - acţionar principal al grupului INTERAGRO SA, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată", se arată în comunicatul postat pe site-ul DNA.
În cadrul aceluiaşi document se detaliază şi acuzaţiile făcute la adresa lui Stancu şi a celorlalţi trei bărbaţi implicaţi în caz.
"În cursul lunii noiembrie 2009, învinuitul Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei de preşedinte al Organizaţiei Judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor privind finanţarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la învinuitul Niculae Ioan, acţionar principal al grupului INTERAGRO SA, pentru a fi folosită în cadrul campaniei electorale de la sfârşitul anului 2009. În schimbul banilor, Ioan Niculae urmărea influenţarea factorului decizional în vederea numirii unor persoane agreate de el la conducerea Ministerului Economiei şi Comerţului şi la societăţile naţionale TRANSGAZ şi ROMGAZ. Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că din cei 1.000.000 euro s-a plătit efectiv suma de 641.730 lei, aproximativ 150.000 euro, folosindu-se ca paravan un contract încheiat între INTERAGRO SA (societate controlată de Ioan Niculae) şi SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, oferind o acoperire aparent legală, realei destinaţii a sumelor de bani. În această operaţiune fictivă au fost implicaţi şi învinuiţii Teodorescu Gheorghe şi Bărac Viorel".
Cu alte cuvinte, în schimbul milionului de euro, dacă Geoană ar fi ieşit preşedinte, Niculae ar fi urmat să îşi numească propriii oameni atât la Ministerul Economiei şi Comerţului, cât şi la Transgaz şi Romgaz, urmând ca aceştia să vegheze ca el, Niculae, să primească pe viitor gaz la un preţ de nimic.
Precizăm că Ioan Niculae este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de euro, şi controlează grupul InterAgro. Combinatele controlate de Niculae şi grupul InterAgro (Amurco, DonauChem, GaProChemical şi Amonil, potrivit unui document al Ministerului Economiei) sunt printre cei mai mari consumatori de gaze din ţară. În 2009, cele 4 combinate au consumat peste un miliard de metri cubi de gaze, adică 40% din cât gaz a ars toată industria chimică în acelaşi an.
"Învinuiţilor li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în cursul lunii mai 2011, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, punându-li-se la dispoziţie câte o copie a rezoluţiei de începere a urmăririi penale întocmite de procurori. Dosarul se află în fază de finalizare. Precizăm că Mircea Geoană nu are calitate de învinuit în acest dosar. Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie", se mai arată în comunicatul DNA.
Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, Stancu a negat acuzaţiile, precizând că nu a finanţat nimic şi că el, personal, nu are nicio problemă cu această anchetă: "Nu am finanţat nicio campanie, eu nu am făcut asta. Cine a finanţat-o nu are decât să răspundă. Sunt organe ale statului care trebuie să se aplece atât asupra acuzării cât şi a apărării, trebuie să îşi facă treaba. Din punctul meu de vedere, nu am nicio problemă".
