• urmărit penal în contumacie: fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acuzat de trafic de influenţă într-un nou dosar, alături de omul de afaceri Ioan Niculae, condamnat şi el tot într-un dosar comun • încarcerat din luna aprilie a anului curent în dosarul "Mită la PSD", deschis iniţial de ANI, Stancu pare să fie urmărit de faptele pe care le-a comis • de astă dată, ex-preşedintele CJ este acuzat că a făcut "lobby" pentru trecerea unei Hotărâri de Guvern ce avea să acorde subvenţii pentru îngrăşăminte chimice firmei "Interagro", deţinută de Niculae • 10 milioane de euro, căpuşaţi prin "Interagro", Stancu - cu influenţa pentru o Hotărâre de Guvern pro "Interagro" • cei doi "lucrau" direct la Legea Bugetului de Stat
Fantomele trecutului, pe urmele lui Stancu. Ieri, DNA Bucureşti, care a descins joi la firmele lui Ioan Niculae, a început urmărirea penală în contumacie împotriva mai multor personaje cheie din grupul de firme "Interagro" SA, dar şi împotriva lui Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă. Probele pentru acest nou dosar au fost "procurate" de către magistraţi în timpul celor 11 percheziţii făcute joi de DNA, la grupul de firme "Interagro": "În cursul zilei de 23 iulie 2015, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice. Procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei", comunica, joi, DNA Bucureşti. Ieri, anchetatorii au revenit şi au arătat că au început direct urmărirea penală. Acesta ar fi al doilea dosar în care apare numele lui Stancu alături de Niculae şi al patrulea pe care Stancu l-a cunoscut, în ultimii doi ani, atât din partea DNA, cât şi din partea ANI.
Suspecţi urmăriţi penal în acest nou dosar mai sunt Ioan Niculae, patronul grupului "Interagro" SA, pentru cumpărare de influenţă în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, Nicoleta Mariana Toncea, preşedinte al SC Interagro SRL, pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani, Viorel Barac, director general al SC Interagro SA, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, Adriana Guţă, director economic SC Interagro SA, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, dar şi societatea pe acţiuni "Interagro", tot pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Cum s-au căpuşat 10 milioane de euro
"În perioada 2008 - 2009, între SC Interagro SA şi o altă societate comercială specializată în producţie agricolă şi tranzacţii cu produse agricole s-au desfăşurat mai multe tranzacţii comerciale ce au avut la bază prestaţii neexecutate privind contractul încheiat în luna august 2008, în valoare de 10.000.000 de euro. Obiectul contractului a privit realizarea de materiale promoţionale (brelocuri, post-it-uri şi standuri) pentru SC Interagro SA de către firma respectivă", susţin procurorii DNA.
La solicitarea lui Ioan Niculae, sumele de bani au fost trecute fictiv prin societatea respectivă, pentru ca ulterior, la indicaţiile acestuia, să fie externalizate într-o firmă de tip "off shore" din Insulele Virgine.
"Încheierea şi derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre SC Interagro SA şi societatea respectivă s-a făcut prin intermediul suspecţilor Barac Viorel şi Guţă Adriana, care au semnat contractul şi s-au ocupat de înregistrarea documentelor financiar-contabile pentru a crea aparenţa de îndeplinire a prestaţiilor. Aceştia au beneficiat de ajutorul suspectei Toncea Nicoleta Mariana care, din dispoziţia lui Ioan Niculae, s-a implicat în realizarea plăţilor către firma respectivă"- mod de operare descris de către procurorii DNA. Circuitul financiar de spălare a banilor proveniţi din evaziune fiscală a fost iniţiat şi coordonat de însuşi Ioan Niculae şi a avut ca scop prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, reprezentând TVA în sumă de 6.886.550 lei şi impozit pe profit de 4.551.619 lei.
Corupţie la nivel înalt: demnitari împinşi să promoveze o hotărâre de Guvern
Acelaşi Ioan Niculae l-a atras şi pe Stancu în cercul traficului de influenţă: "În prima parte a anului 2009, suspectul Ioan Niculae a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, fiind vizaţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro", se mai arată în comunicatul DNA.
Între persoanele ce au acceptat influenţa lui Ioan Niculae - care a încercat prin activităţi de "lobby" să determine promulgarea unei Hotărâri de Guvern -, se numără şi Stancu. Procurorii invocă directivele Comisiei şi Uniunii Europene - care dezaprobă aceste tipuri de subvenţionări - şi citează legislaţia internaţională în domeniu pentru a arăta complexitatea infracţiunilor comise în acest dosar. "Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii Bugetului de Stat", susţin anchetatorii în materialul de urmărire penală.
În acest context, Ioan Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila la acel moment, "diferite foloase", pentru ca Stancu să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotarârii de Guvern. Iar acum, Stancu s-a căpătat cu acest nou dosar pentru trafic de influenţă. Procurorii nu detaliază în această fază a urmării penale dacă Stancu a obţinut sau nu acele foloase, cert este că la celălalt capăt al infracţiunii comise de el ar trebui să se afle un alt personaj sau mai multe cu nume sonore din Guvernul României: acela/ aceia pe lângă care s-a făcut "lobby". Că Stancu ajunsese "săgeata" spre Guvern a lui Niculae - om pe care chiar banii l-au dat afară din casă -, denotă la ce nivel ajunsese ex-preşedintele CJ Brăila să lucreze şi cât de influent era pe lângă mai-marii PSD de la acea vreme.
Celălalt dosar cu Niculae l-a şi băgat pe Stancu la zdup
Gheorghe Bunea Stancu este deja condamnat într-un dosar de corupţie, "Mită la PSD", acela în care, de asemenea, a făcut trafic de influenţă, în campania lui Mircea Geoană pentru preşedinţie, cu o miză de 1 milion de euro. Reamintim că Stancu a ajuns de la postura de preşedinte al CJ la cea de deţinut, pe 2 aprilie, după ce Curtea de Apel Bucureşti a dat sentinţa în dosarul "Mită la PSD". Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la câte doi ani şi jumatate, cu executare.
Ulterior, el fost transferat la Penitenciarul Focşani, după ce o perioadă şi-a executat pedeapsa în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi. Oricum, pedeapsa pe care a primit-o, de 3 ani închisoare, nu se încadra la Maximă Siguranţă, astfel că fostul preşedinte al CJ ar urma, cel mai probabil, să execute detenţia în Penitenciarul Focsani sau poate chiar Brăila, în ambele penitenciare fiind regim deschis şi semideschis. Focşani reprezintă însă pentru Stancu şi locul în care se judecă dosarul său cu DNA, în care sunt 19 inculpaţi persoane fizice şi juridice.
