• asistaţii care încasează venit minim garantat cu titlul de ajutor de stat pierd automat acest drept dacă refuză un loc de muncă oferit de autorităţi • mai mult, au voie o singură dată, dar motivat, să refuze să presteze muncă în folosul comunităţii, altfel, pierd sprijinul de la stat • atenţie: abia după 12 luni mai au voie să revină şi să-l ceară • şi edilii sunt cooptaţi în această “curăţenie” în rândul asistaţilor • de altfel majoritatea primarilor brăileni cu care am discutat pe acest subiect a salutat îmbunătăţirile aduse acestei legi, dar au fost şi voci care întrevăd şi un efect de bumerang, în sensul că nu vor mai avea cu cine să facă treburi gospodăreşti prin comune
În sfârşit avem o lege care vine să facă o mult-aşteptată curăţenie în rândul asistaţilor social care stau cu mâna-ntinsă la banii statului dar se feresc de muncă precum dracu' de tămâne, conform zicalei populare. Gata cu pomanagii care “toarnă” în neştire copii ca să le dea statul ajutoare cât mai mari şi care brusc se înbolnăvesc grav şi-i ia cu “frezoane”, palpitaţii şi ameţeli când îi cheamă primarul la muncă în folosul comunităţii. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, recent, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, ca finalitate a adoptării în Parlament a unui proiect în acest sens iniţiat de grupul ALDE. Pe scurt, proiectul de lege spune negru pe alb că dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Mai mult: timp de 12 luni de la încetarea acestui drept titularul nu mai poate cere statului pomană. E, fără îndoială, una dintre puţinele legi făcute cu cap şi coadă care va tria serios în rândul puturoşilor “refugiaţi” în crâciumi şi milogilor la banii statului. Primarii brăileni salută această modificare adusă legii privind venitul minim garantat şi spun că deja le-a scăzut numărul celor care “parazitează” pe bani publici.
Pauză de 12 luni, fără apel
Încet dar sigur statul face paşi decisivi spre o curăţenie generală în rândul sutelor de mii de asistaţi social care încasează venitul minim garantat. Pe 20 iunie, deputaţii au adoptat proiectul de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia a primit 274 de voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi 2 abţineri. Mai departe, proiectul a ajuns la preşedintele Iohannis care l-a promulgat prin decret în data de 18 iulie. Iar dacă tot suntem la capitolul procedural, trebuie spus că aplicabilitatea noilor prevederi începe după 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii respective, adică undeva în a doua jumătate a lunii octombrie. Practic, acela va fi momentul T-zero al “curăţeniei generale” de care aminteam mai devreme. Dar să revenim la recentele modificări în sfera venitului minim garantat.
“Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, este noua prevedere care completează Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. În plus, stabileşte că, în situaţia pierderii dreptului la ajutor social, familia sau persoana singură poate solicita un nou drept abia după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept. În noua formă îmbunătăţită legea respectivă stipulează că pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. “În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local (...) se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului”, se mai arată în lege. În cazul în care, după o verificare, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social.
Obligaţii şi pentru primari
Legislaţia updatată în ce priveşte venitul minim garantat stabileşte şi obligaţii pentru primari în scopul valorificării forţei de muncă locale. Astfel, aceştia au obligaţia de a întocmi un plan de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale. Planul de acţiune se aprobă prin dispoziţie a primarului, se afişează la sediul primăriei şi cuprinde activităţile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum şi repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere. “Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea dreptului. Fac excepţie (...) persoanele care au acceptat un loc de muncă oferit sau participă la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, după aprobarea listei”, se mai prevede în Legea recent modificată. Potrivit aceleiaşi surse, repartizarea activităţilor sezoniere se realizează de către primar, după efectuarea de către beneficiarii de ajutor social a orelor de muncă stabilite, iar planul de acţiune se transmite agenţiilor teritoriale în luna următoare aprobării.
Interesant de punctat este că noua legislaţie cataloghează ca fiind contravenţie, şi o sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, neîndeplinirea de către primar a obligaţiilor ce le revin prin prisma modificărilor şi îmbunătăţirilor aduse Legii 416/2001 privind venitul minim garantat.
Datele statistice arată că
... la nivel naţional, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială aferent lunii iunie anul curent, circa 199.200 de persoane au primit la vremea respectivă venitul minim garantat de stat, în cuantum total de 53,8 milioane lei. Cifrele sunt în evidentă descreştere dacă ne raportăm la luna ianuarie 2016, de exemplu, când erau 245.036 beneficiari care încasaseră aproape 64,7 milioane lei.
La nivelul judeţului nostru, în 2016 au încasat ajutorul social - venit minim garantat, în medie 4.717 de brăileni, sumele plătite cumulat în cele 12 luni ajungând la aproape 16,22 milioane lei. La nivelul lunii iunie 2018, aceeaşi statistică a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Brăila indica un număr mediu de 3.972 beneficiari care au încasat în primul semestru 6,646 milioane lei, aşadar, în evidentă îmbunătăţire atât la capitolul “număr de beneficiari” cât şi “sume efectiv plătite”.
Municipiul a “triat” dosarele de ajutor social
Cum se vede din scaunul de primar modificarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat? Din discuţiile purtate cu câţiva edili a reieşit clar ideea că este salutară condiţionarea acordării ajutoarelor de stat. “Statul încurajează efectiv munca în rândul celor care beneficiază de ajutorul social, iar asta nu poate fi decât în folosul comunităţii locale. La nivelul municipiului numărul beneficiarilor de ajutoare sociale pentru venitul minim garantat a scăzut cu 76% în ultimii 10 ani. Concret, din 1.368 persoane asistate social - câte erau înregistrate în 2008 - au mai rămas în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Brăila doar 317”, ne-a declarat primarul municipiului, Marian Dragomir.
Această scădere cu 76% a numărului total de beneficiari de ajutor social în ultimii 10 ani are şi explicaţii. Unele persoane au împlinit vârsta de pensionare şi aveau stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie, iar cei mai mulţi s-au angajat, şi veniturile realizate depăşeau veniturile stabilite de lege pentru familie ori persoană singură. Există şi brăileni care nu au anunţat schimbarea domiciliului şi nu au mai putut fi contactaţi de către autorităţi pentru evaluarea situaţiei economice. Neoficial, aici ar fi vorba despre cei care au plecat la muncă în străinătate. Alte persoane au fost suspendate de la plată şi timp de 3 luni nu au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege pentru reluarea dreptului la ajutorul social. Au existat şi cazuri când, de bunăvoie, asistaţii social au renunţat la bani din motive personale. Există şi cazuri când beneficiarii au fost găsiţi cu alte venituri, adeverinţele ANAF dându-i de gol, şi aşa au fost tăiaţi de pe listă. Au fost situaţii când brăilenii nu au depus dosarele complete pentru ajutorul financiar, lipsind spre exemplu acte medicale ori cele de şomaj. Să nu uităm de modificările legislative şi condiţiile restrictive impuse, o altă cauză principală ce a condus la scăderea numărului de beneficiari, dar şi deţinerea de bunuri specificate aflate pe lista celor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social. La toate acestea, se adaugă şi momentul în care Colonia de la Km 10 a fost predată comunei Chiscani.
În judeţ, părerile sunt împărţite
Şi alţi primari din judeţ au salutat recenta îmbunătăţire adusă legislaţiei venitului minim garantat. De exemplu, primarul social-democrat de la Siliştea, Ilie Efteme a ţinut să sublinieze că mai are doar două dosare pentru venit minim garantat faţă de circa 250 cât a avut în trecut. “Din moment ce noi avem de muncă şi încă se caută angajaţi, normal că a scăzut numărul celor care încasează venitul minim garantat. În prima fază mă înjurau în faţă şi-mi ziceau «tu nu te gândeşti că noi avem voturi în spate?» Răspunsul meu era simplu: «dar voi nu vă gândiţi că vin vremurile când veţi fi bolnavi şi va trebui să vă plătiţi singuri spitalizarea?» În timp mi-au dat dreptate, drept dovadă, au fost alături de mine. Măsura condiţionării acordării venitului minim garantat este una foarte bună. Sunt unul dintre susţinătorii ideii că oamenii trebuie încurajaţi să muncească. De exemplu, chiar zilele acestea m-a sunat un angajator din zona noastră, în domeniul realizării de profile pentru termopan, să-mi spună că a mai adus o linie de producţie şi că mai are nevoie de angajaţi”, ne-a declarat Efteme.
Şi primarul de la Ulmu, Marian Iconaru (PSD) este un susţinător al noilor îmbunătăţiri legislative: “Principiul este sănătos: cei apţi de muncă pot obţine un venit mult mai bun din salariu, cu tot pachetul de asigurări medicale şi sociale aferent, decât din acel venit minim garantat. Ca evoluţie în timp, de la 250 de dosare, numărul maxim atins la noi în comună, am ajuns la jumătate”.
La fel spune şi omologul de la Salcia Tudor, Florin Moroiu (PNL): “Treaba-i gândită bine: nu munceşti, nu mănânci, frate! E un principiu sănătos cu efecte beneficie în timp pentru întreaga comunitate locală. Noi avem la momentul actual mai puţin de 10 dosare pentru ajutor social cu venitul minim garantat”.
O opinie oarecum diferită are însă colegul de partid de la Şuţeşti, Cristian Codreanu, care se teme că nu va mai avea cu cine să realizeze curăţenia pe raza comunei pe care o conduce: “Ce-i interesează pe beneficiarii ajutorului social? În primul rând, acea coasigurare pe partea de sănătate şi abia apoi banii de la stat. Bine, mai puţin în cazul celor cu mulţi copii. Dar, în principal, pe ei îi interesează asigurarea medicală. De aceea am susţinut că ar fi fost mai bine ca angajatorii din fiecare comună să fie chestionaţi cu privire la necesarul de personal, iar asistaţii să meargă să muncească acolo, la ei, ca forţă calificată sau necalificată, iar respectiva societate să beneficieze de reducerea sau scutirea impozitului pe salariu, de exemplu. Pe mine, sincer, mă deranjează pentru că la o comună mare cum e Şuţeştiul, o să rămân fără asistaţi social. Iar asta prin prisma faptului că am reuşit până acum să facem multe lucruri bune cu ei aici, în comună: în primul rând curăţenie pe străzi, dar şi deszăpezirea trotuarelor pe timpul iernii. Aşa, dacă le dă un loc de muncă în Insula Mare, vă daţi seama că nu se duc. Sau la cine ştie ce societate care face angajări în Brăila dar are fabrica la Iaşi. Vă daţi seama că nu se duc oamenii, dar ei pierd automat ajutorul social şi, timp de 12 luni, nu-l mai pot cere. De aceea spun că părerile sunt împărţite pe acest subiect”. De asemenea, sursa citată a precizat că din 200 de dosare, numărul cel mai mare înregistrat în evidenţa sa, comuna Şuţeşti, a mai rămas în prezent cu aproximativ 50 de dosare de ajutor social - venitul minim garantat.
