Romanul "Cu dragoste şi ură, deşertul cel de toate zilele", al scriitorului Constantin Gherghinoiu a deschis seria lansărilor de carte a celei de a doua ediţii a Festivalului de C ARTE care are loc, în aceste zile, la Brăila. După cum v-am mai informat, joi, 12 mai, Liceul Pedagogic "D. P. Perpessicius" a găzduit lansarea volumului menţionat anterior, manifestare la care au participat: Aurel Ştefanachi, editorul acestei cărţi, apărută la editura TIPO MOLDOVA; Corneliu Antoniu, preşedintele Filialei de Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România; criticul literar Viorel Coman şi actorul Dan Moldoveanu.
În cuvântul său, editorul Aurel Ştefanachi apreciază că scriitorul Constantin Gherghinoiu este un nume de reper pentru literatura română, aşezat într-un soi de "a fi" a scriitorului român. "Alături de Eminescu, Blaga, etc, oricând putem să adăugăm în literatura română nume ca Gherghinoiu, Antoniu etc, pentru că literatura română este undeva la maturitate, ea nu este sfioasă, ea există şi trebuie luată ca atare. Cartea este un eseu despre viaţă şi moarte. Autorul face o călătorie extrem de profundă şi de tulburătoare. Este un autor care este în literatura română şi va rămâne", a precizat acesta.
Corneliu Antoniu: "Ideea de a ne întoarce la lectură este o idee minunată"
Pe de altă parte, poetul Corneliu Antoniu, preşedintele Filialei de Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România a ţinut să sublinieze faptul că trăim într-o perioadă în care totul s-a transformat în valoare materială, inclusiv valorile spirituale, iar cartea, din păcate sau din fericire, a devenit un mijloc de a face câştiguri materiale şi de a aduce venituri economice. "Dar, nu este momentul acum să discutăm această treabă, ci important este că e vie toată afacerea asta, se mişcă şi, mai devreme sau mai târziu, va fi profitabilă pentru toţi. Ideea de a ne întoarce la lectură este o idee minunată. Va fi greu să se renunţe la cititul pe facebook, pe calculator, şi de a citi o carte la o lumină mică, de a crea o intimitate între lector şi ceea ce a vrut să transmită autorul, este o plăcere la care va trebui să ne gândim şi să ne-o recuperăm, dacă se mai poate", a punctat Corneliu Antoniu. Despre cartea scriitorului Constantin Gherghinoiu, preşedintele Filialei de Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România spune că este o mărturisire a propriului deşert, ca o prelungire a deşertului contemporan, în care este obligat să trăiască şi căruia îi este obligat să se supună. Este un fel de deşteptare a lui Iov, are foarte multe relaţii cu Biblia, este un fel de frustrare metafizică, pe care încearcă să o rezolve prin această carte şi reuşeşte. "Este unul dintre cei mai importanţi scriitori pe care îi avem în Filiala de Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România şi care ar trebui să se bucure de mult mai multă atenţie şi consideraţie din partea tuturor. Scriitorii ar trebui să se implice în treburile Cetăţii, să fie implicaţi în politică, pentru că, în sens contrar, asistăm la o literatură de proastă calitate şi împărţirea scriitorilor pe căprării, de rangul unu, doi, în tot felul de istorii literare, mai mult sau mai puţin ordonate politic. Din păcate, oamenii de valoare nu sunt scoşi întotdeauna pe podiumul de onoare al Cetăţii".
Viorel Coman: "Există în carte o nostalgie paradisiacă, un bocet metafizic despre sine"
Criticul literar Vioel Coman a punctat din start că lansarea cărţii "Cu dragoste şi ură, deşertul cel de toate zilele" este o uvertură la un eveniment literar de primă mână în Brăila, şi anume deschiderea Târgului de Carte de la Sala Polivalentă, ediţia a doua.
Timp de trei zile, Brăila trăieşte un regal al cărţii. Referitor la cartea lui Constantin Gherghinoiu, criticul Viorel Coman a subliniat că este o carte grea, o carte greu încadrabilă, în sensul că este o carte dificilă ca formulă literară, mai ales pentru cei care au gustul literar fixat pe ideea că specia literară este ca în natură. "Cartea atinge teme din multe zone şi le trece într-un aliaj foarte interesant, unic, în stil Gherghinoiu. Este o carte din prelungirea poeziei şi a romanelor pe care le are. Citind aceste cărţi, se impune de la distanţă megatema deşertului. Este o temă personală, adusă în literatura română în mod special de autor, fără să fie singurul de acest tip. Tema deşertului a fost prinsă în anii de comunism de Ioan Alexandru, de A. E. Baconscki, fiind considerată o formă de distanţare de temele comunismului. În cazul de faţă este altceva, scriitorul Constantin Gherghinoiu nu are niciun motiv să evoce deşertul şi totuşi îl evocă, nu oricum, ci ca o megaformă a firii sale. Avem de-a face cu un spaţiu literar trasat de autor, după un model american din anii 30. Nu avem de-a face cu un deşert geografic, este deşertul din om, este altceva, este deşertul din noi, deşertul de toate zilele, cum spune autorul. Avem de-a face cu o structură a textului pe mai multe paliere, pe zone diferite: moral, metafizic, istoric, etc, ca un puzzle spart şi cu o dinamică interioară care asigură textului dificultate, dar şi coerenţă la lectură, ceva mai la sfârşit. Nevoia de zeu se întâlneşte din primele pagini, este o temă extrem de subtilă, de complicată, rezolvarea temei zeului fiind nevoia de absolut care există în noi, în fiecare. Există în carte o nostalgie paradisiacă, un bocet metafizic despre sine. Autorul aduce în faţa conştiinţei concepte mari şi grele şi le asumă, concepte morale, metafizice, biblice, le umanizează, le dă un sens numai al lui, îşi semantizează conceptele cu o foarte subtilă conştiinţă a semantizării, prin fragmente risipite aparent în text, autonome, care apoi se revarsă. Textul are dimensiune eseistică, pare a fi un eseu liricizat, eseuri pe care autorul le cultivă cu foarte mare îndemânare, fără inhibiţii, fără prejudecăţi, cu formulări curajoase, o limbă română foarte mustoasă, extrem de ciudată, cu un curaj de a îmbina cuvintele, o poezie a nimicului, a golului interior, cu o putere literară care trebuie luată în seamă. Temele sunt onirice, cu o nuanţă nouă, autorul fiind un foarte subtil cititor al lui Cioran", a concluzionat criticul Viorel Coman.
