• este unul dintre rezultatele proiectului “Laborator Brăila (B-LAB)”, realizat de studenţii Şcolii de Arhitectură din Bergen, Norvegia • Cristian Ştefănescu, profesorul coordonator al proiectului, alături de Angelica Stan, conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti şi Irina Pata asistent universitar la aceeaşi facultate, s-au aflat duminică la Brăila pentru a prezenta evoluţia acestui demers • expoziţia a presupus atât lansarea cărţii “This place is pretty good”, cât şi o dezbatere liberă asupra ideii proiectului
Iniţiatorii proiectului “Laborator Brăila - Abordări alternative ale periferiilor urbane în cadrul unui oraş cu creşterea stagnată (B-LAB)”, care a stârnit controverse la nivelul oraşului nostru, în special pentru montarea garajului suspendat pe Faleza Dunării, au vizitat Brăila în weekend, pentru o lansare de carte, dar şi o dezbatere liberă. Mai exact, brăileanul Cristian Ştefănescu, profesor în cadrul Bergen Arkitekthøgskole (BAS - Şcoala de Arhitectură din Bergen), alături de alţi doi profesori din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti - Angelica Stan (conferenţiar) şi Irina Pata (asistent universitar) au încercat să explice ideea care a stat în spatele celor 9 proiecte legate de Brăila. În acest sens a fost realizată o expoziţie la Galeria “Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”, însă aceasta a vizat în mod special lansarea a două cărţi axate pe proiectul B-Lab. Este vorba despre “This place is pretty good - spatial engagement with Braila's latency”, editată în Bergen şi “Urban Markers - Explorations, tactics and Actions into Brăila, Romania” publicată în România, sub egida Universităţii de Arhitectură din Bucureşti. Foarte interesant este că, potrivit surselor citate, cele două cărţi despre Brăila se găsesc deja pe rafturile mai multor biblioteci din Europa, iar proiectul a avut un impact destul de mare, subiectul fiind preluat de mai multe publicaţii de profil la nivel internaţional.
“Astăzi este un eveniment mai special. O discuţie liberă, relaxată, degajată, legată de ceea ce a însemnat de doi ani de zile şi ceea ce încă înseamnă proiectul acesta pe care noi l-am numit generic «Laborator Brăila». Eu una sunt foarte de acord cu ideea de «laborator» pentru că în cei aproape doi ani s-au întâmplat multe. Pornind de la prima iniţiativă şi terminând în punctul cu expoziţia aceasta, care este şi un bilanţ, s-au făcut multe vizite şi de la Bucureşti şi de la Bergen din Norvegia aici la Brăila. S-au făcut mii de fotografii, s-au schimbat sute de e-mail-uri, s-a ridicat un monument, a fost dărâmat un monument (n.r. - garajul de pe Faleză), se construieşte un parc (n.r. - la Şcoala “Radu Tudoran” din Chercea), s-au legat prietenii, tot felul de relaţii de comunicare, comuniune între studenţi şi comunitatea locală, s-au făcut nişte intervenţii punctuale la Albina, la Şcoala «Radu Tudoran». Expoziţia aceasta este parte din proiect. De asemenea, un vehicul care poartă mesajul şi miza proiectului în lume. Pentru că a călătorit foarte mult. A fost deschisă într-o primă formă la Brăila, apoi a fost la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, a fost în Norvegia, acum iată că s-a întors iarăşi la Brăila”, a afirmat Maria Stoica, şefa Secţiei de Artă, Etnografie şi Ştiinţele Naturii a Muzeului din Brăila.
«A fost un proiect poveste»
Asta au susţinut la rândul lor iniţiatorii proiectului B-Lab, cu precizarea că şi-ar dori ca acesta să continue, în special prin implicarea efectivă a comunităţilor locale. Potrivit profesorilor, ideea proiectului legat de Brăila nu a pornit de la ceva concret, ci s-a bazat foarte mult pe interacţiunea studenţilor de la Şcoala de Arhitectură din Bergen cu brăilenii, astfel încât să contureze câteva idei menite să vină în ajutorul oamenilor, să analizeze şi chiar să şocheze în unele cazuri, aşa cum a fost cazul garajului de pe faleză. Pe scurt, studiul şi-a propus printre altele să le arate brăilenilor că există mai multe moduri de abordare şi că lucrurile care pot părea urâte, au o anumită estetică şi unicitate.
“Acesta a fost un proiect poveste. Cred eu, o poveste care poate fi dusă mai departe. A început în urmă cu aproape 3 ani la iniţiativa lui Cristian, avându-mă şi pe mine ca aliat, dar în primul rând pe Cătălina Ioniţă, care nu mai este din păcate printre noi (n.r. - Cătălina Ioniţă a murit în timpul incendiului din clubul Colectiv). Împreună am pus la cale acest lucru, cu o oarecare neîncredere la început. A fost cumva o utopie. Modul în care proiectul s-a desfăşurat apoi, implicând studenţi, multă energie la organizarea acestor activităţi, a însemnat o experienţă. Provocarea a fost modul în care ne-am putut raporta la ceea ce Brăila oferea ca potenţial. Dar aşa a apărut această încercare de a lucra cu studenţii într-un alt mod. Acesta a fost un alt obiectiv al proiectului deşi se vede mai puţin: interacţiunea studenţilor scoşi de pe băncile sălilor de curs cu oamenii. A fost un proiect şi sper să îl continuăm cu alte câteva iniţiative. Ne-a pus în faţa reacţiei populaţiei, a localnicilor cu privire la ceea ce propuneam. De altfel, asta şi-a propus, să potenţeze această dezbatere, să provoace şi să dea glas unui număr cât mai mare de voci”, a afirmat Angelica Stan.
La rândul său, Cristian Ştefănescu şi-a manifestat dorinţa ca o parte dintre proiectele începute în cadrul B-Lab să meargă mai departe, chiar şi fără ajutorul studenţilor din Norvegia.
“Proiectul a pornit mai mult dintr-o încercare, nu ceva concret. Eu sunt născut la Brăila, deşi am plecat de ceva timp, dar de fiecare dată când veneam cu cineva în vizită, de multe ori cei de acolo erau mult mai interesaţi de situaţii din Brăila sau locuri la care eu niciodată nu mă aşteptam. Preferau, de exemplu, să meargă în Chercea, Vidin, printre blocuri, să vadă cum trăiesc oamenii, cum se desfăşoară viaţa de zi cu zi, mai mult decât să se plimbe pe Faleză, să se ducă în centrul vechi sau neapărat să intre în detalii despre istoria oraşului. Şi pentru mine acest lucru a fost foarte interesant. Am considerat că o asemenea abordare poate duce la anumite idei, sau porniri relevante. Multe dintre proiectele care s-au desfăşurat au fost realizate împreună cu studenţii de la arhitectură, dar în acelaşi timp am abordat procesul nu neapărat într-un mod tradiţional arhitectural, a fost mai mult un fel de improvizaţie. Studenţii au fost liberi să descopere oraşul, să vorbească cu lumea, să stabiliească ce îi interesează pe ei şi împreună cu comunităţile locale să întocmească un proiect. În acest fel studenţii s-au axat pe necesităţile sau dorinţele oamenilor de acolo. Am dorit să fie o relaţie benefică de ambele părţi”, a punctat la rândul său, Ştefănescu.
Trebuie subliniat că la expoziţia de duminică a luat parte şi arhitectul şef al Municipiului, Marian Ion, care a primit mulţumiri pentru sprijinul său faţă de acest demers.
“Brăila Box” printre proiectele expuse
În afară de garajul de pe Faleza Dunării, un alt proiect uşor controversat, dar care a captat atenţia brăilenilor este cel al norvegienilor Karl Emil Sødergren şi Sebastian Uthaug, care s-au axat pe frumuseţea arhitecturii comuniste. Aceştia au realizat un joc interactiv intitulat “Brăila Box” (Cutia Brăila), care surprinde viziunea lor asupra modului în care brăilenii percep clădirile realizate în anii 60 şi 70. Maria Stoica, şefa Secţiei de Artă a Muzeului “Carol I” a dat asigurări că jocul nu va rămâne împachetat şi depozitat undeva, ci că va încerca să îl prezinte opiniei publice cât de des se va putea.
Un alt proiect de impact al studenţilor din Norvegia a fost cel legat de modernizarea Şcolii “Radu Tudoran” din Chercea, realizat de Goda Luksaite (din Lituania) şi Anton Huhn (din Suedia). În afară de cele 3 proiecte amintite, Frede Vik, Tiina Jihanna Teras au avut proiectul “Parcul Chercea” care pare să meargă mai departe după ce a câştigat un concurs arhitectural, la nivel internaţional şi a primit o mică finanţare. De asemenea, Patricia Miho Tsunoushi a avut proiectul “Tipologia cartierului Chercea”, alături de Winnie Sanna Sahara Westerlund.
Alte proiecte expuse au fost: “Insula Mică a Brăilei” (Siri Borten), “Curtea blocului în cartierul Obor” (Jessica Chang şi Martin Hauge), “Vadul Griviţa” (Illyrian Atdhe Belegu), “Părculeţul din Împăratul Traian” (Rune Andre Nautvik) şi “Faleza Dunării” (Wei-Hsiang Tseng).
Reamintim că, o primă expoziţie a proiectelor a avut loc la Brăila, în luna august 2015, moment în care studenţii de la Şcoala de Arhitectură din Bergen au ridicat şi garajul pe faleză, ca un manifest, pentru a sublinia că şi lucrurile banale au frumuseţea şi utilitatea lor într-un anumit context.
