Mi se pare că ne cam învârtim în jurul cozii. Autorităţile din Brăila, pe firul scurt al premierului Tudose, au redeschis dosarul celor 1000 de hectare luate cu japca Brăilei, iar gălăţenii ameninţă că vor face şi vor drege. “Lucrurile nu vor rămâne aşa”, a ameninţat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, de parcă ar avea el vreo putere să mişte un pai pe lumea asta. Aşa cum mia de hectare a fost luată cu japca, prin hotărâre de Guvern (Adrian Năstase), tot printr-o hotărâre de Guvern (Mihai Tudose) va reveni în matca Brăilei. A, nu vor gălăţenii treaba asta?
Nici o problemă, rezolvăm altfel lucrurile: îi punem la plată! Serios. Primarul Galaţiului a spus că el nu poate renunţa la cele 655 de hectare pe care nu s-au mai construit blocuri ANL, căci primăria a dat terenul în arendă unor agricultori şi că va încasa 2.250 de lei pe hectar. Sunt ceva bani, aşa că eu propun ca aceşti bani să revină atât Galaţiului, că a găsit arendaşul, cât şi Brăilei, proprietara de drept a terenului, iar proporţia, ca să nu ne acuze gălăţenii că suntem oameni răi, să fie 70% - Brăila şi 30% - Galaţiul. Eu zic că e un procent onorabil pentru ambele părţi. Asta până când terenul va reveni definitiv în posesia Brăilei.
Această soluţie, de a împărţi banii 70%-30%, ar fi primul pas pentru dezvoltarea viitoarei Asociaţiii Intercomunitare Dunărea de Jos. Galaţiul şi Brăila ar face un fond comun, un canal de comunicare financiară astfel încât Brăila să primească 70% din arenda încasată de Galaţi, de pe terenul care de drept aparţine Brăilei. Si odată tranşată şi problema financiară cred că autorităţile din Galaţi şi din Brăila chiar ar putea începe o frumoasă relaţie de prietenie, care să aducă bunăstare ambelor judeţe. Cât de simplu se rezolvă lucrurile atunci când chiar vrei să faci lucruri bune în jurul tău! (Bunul Samaritean)
