Miliarde de lei blocaţi, proiecte europene pierdute, patroni bulversaţi care nu mai ştiu ce să facă pentru ca afacerea lor să meargă, conturi blocate, procese penale colaterale, procese între agenţi economici şi primării, toate sunt rezultatul unui conflict deschis între Primăria Brăila şi Primăria Chiscani, care durează de ani întregi. S-a ajuns la o gherilă judiciară, fiecare dintre cei doi combatanţi venind în instanţă cu documente oficiale, hotărâri ale primăriilor, legi, decrete, hărţi, expertize care le susţin varianta, dar care se bat cap în cap.
De fapt, bătălia se dă pentru aproximativ 3.144 hectare, pe care sunt amplasate mai multe imobile unde îşi desfăşoară activitatea cinci agenţi economici importanţi: Termocentrala Chiscani, Staţiunea de Cercetări Agricole, Staţiunea Lacu Sărat şi Platforma Chimică Brăila, şi pe care în 2008 aveau puncte de lucru alte 18 firme: Celhart Donaris, CET, TMUCB, TIAB, Ceprohart, PAL, Artefero, Agrimon, Autocomplet, Deuxco, H&H Company, Luxor, Mobilforge, Mioriţa, Tracon, Tehnologii Alimentare, Distrigaz Sud Galaţi şi Setcar. Ciudat este că parcelele pe care sunt situate clădirile acestor firme nu sunt la graniţa dintre cele două localităţi, ci dispersate în interiorul comunei.
Comuna Chiscani, între a fi şi a nu fi
"Timp de doi ani am strâns documente, am discutat cu avocaţi, mi-am construit o strategie"
Disputa dintre cele două comune există de la începutul anilor '90, însă atât timp cât toate impozitele se plăteau la stat nu conta foarte mult pe ce teren este amplasată o anume clădire. După introducerea impozitelor locale, graniţele dintre judeţe au devenit deodată foarte importante. În 1999, Primăria Chiscani a emis o hotărâre prin care încadra anumite terenuri în zone pentru plata impozitelor. Primăria Brăila a contestat hotărârea respectivă şi a acţionat în instanţă Primăria Chiscani. Procesul s-a finalizat rapid, iar Chiscaniul a pierdut. În 2004, când la conducerea Primăriei din Chiscani a venit Ion Crăciun, lucrurile s-au schimbat, în sensul că lupta pentru parcelele disputate s-a reluat. "După ce am câştigat în 2004, timp de doi ani am strâns documente, am discutat cu avocaţi, mi-am construit o strategie şi am pornit la luptă. Acele terenuri aparţin comunei şi normal ar fi ca impozitele să se plătească aici, nu la Brăila. Primăria Brăila pretinde în baza unor norme juridice abrogate sau caduce că teritoriul administrativ al comunei este afectat de enclave, trupuri, care se află pe teritoriul administrativ al municipiului. Din cauza acestei situaţii, reprezentanţii Primăriei municipiului Brăila afirmă că limita administrativ teritorială dintre cele două unităţi administrative ar urma conturul acestor trupuri, situaţie fără precedent în ţară", a spus primarul de la Chiscani, Ion Crăciun. Şi aşa a început din nou bătălia juridică pentru teritoriu.
Vas descoperit într-unul dintre mormintele cercetate la construirea Combinatului, ce are valoare de Tezaur
Un istoric complicat şi un prezent ciudat
Parcelele aflate în dispută au un istoric complicat şi un prezent ciudat. Platforma Chiscani a fost înfiinţată în 1954, terenul fiind luat în acest scop din comuna Chiscani. A fost scos din circuitul agricol, trecut în proprietatea statului şi dat spre administrare Brăilei. În 1972 s-a procedat la fel când s-a dezvoltat Termocentrala şi când s-a constituit SCASS Brăila. Staţiunea Lacu Sărat a fost dintotdeauna administrată de Brăila, din acest motiv construindu-se şi linia de tramvai care circulă până la Combinat.
Primăria Chiscani susţine că aceste terenuri au fost ale comunei, deci trebuie să fie ale ei acum, actele normative care prevedeau preluarea terenurilor în proprietatea statului fiind abrogate sau caduce, iar hărţile care arată că aceste terenuri au fost ale Brăilei sunt false. Primăria Brăila susţine că Legea 2/1968, prin care s-a făcut organizare administrativ teritorială şi în care apare comuna Chiscani, are ca anexă o hartă în care linia de tramvai către Combinat, Combinatul, blocurile de la Km 10 şi staţiunea Lacu Sărat figurează ca aparţinând municipiului.
Mai mult, ambele primării au Planuri Generale de Urbanism (PUG) aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice (MLPAT), Chiscani din 2000, iar Brăila din 2001, care se bat cap în cap pentru că ambele includ Combinatul şi Lacu Sărat în Chiscani, respectiv în Brăila. 
Părţi din scheletele războinicilor sarmaţi sunt împrăştiate pe câmp din cauza neprotejării mormintelor tumulare de la Trei Movile
Şi pentru ca totul să fie şi mai confuz, fiecare parte are la dosar un document emis de autoritatea în cadastru a judeţului, care atestă că parcelele respective de teren figurează în lucrarea de cadastru a comunei Chiscani, respectiv a municipiului Brăila. PUG-ul era de înţeles ca fiecare parte să-l facă aşa cum i-a dictat interesul, MLPAT-ul neverificând graniţele, ci menţionând doar că îl aprobă cu condiţia ca graniţele prevăzute de lege să fie respectate, tocmai pentru că în ţară sunt multe situaţii confuze şi nu se poate implica în rezolvarea lor, dar ciudăţenia mare este în privinţa celor două adrese ale Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), al căror conţinut este contradictoriu.
Am solicitat părerea celor de la conducerea Oficiului de Cadastru pentru a vedea cum este posibil ca aceeaşi instituţie să emită două adrese care să se bată cap în cap. Directorul Victor Voiculeţ a explicat că cele două adrese au fost emise de două instituţii diferite. Prima adresă, cea existentă în dosarul Primăriei Chiscani, din 1999, a fost emisă de Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol Brăila (OCAOTA), care se ocupa doar de terenurile agricole şi nu avea competenţe să se pronunţe asupra unor terenuri care nu erau în circuitul agricol, spune directorul Voiculeţ. Cealaltă adresă, din dosarul Primăriei Brăila, a fost emisă în 2010 de actualul Oficiu de Cadastru (OCPI), care are competenţe în domeniu. OCAOTA s-a înfiinţat în 1990 şi a funcţionat în subordinea Ministerului Agriculturii până în 2001, când a fost "înghiţită" de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie (ONCGC), înfiinţat şi el în 1997. Practic, niciuna dintre cele două adrese nu este ilegală.
Pe lângă procesul amintit, Primăria Brăila i-a mai intentat două procese penale primarului Crăciun pentru infracţiuni ce derivă tot din nerecunoaşterea acelor trupuri ale municipiului Brăila pe teritoriul comunei Chiscani. Pentru că după trei ani de procese nu se ajungea la nicio concluzie, Primăria Chiscani a cerut ca procesul să fie strămutat. Primarul Ion Crăciun a precizat că procesul cu Primăria Brăila a fost strămutat la Călăraşi, din noiembrie 2010, pentru bănuială legitimă. Preşedintele completului de judecată, Geanina Voinea, cumpărase în 2003 un apartament de la Consiliul Judeţean Brăila şi pentru a se evita presiunile posibile asupra judecătoarei s-a cerut strămutarea procesului. Acum procesul este pe ultima sută de metri.
Una dintre movilele ce ascunde un important mormânt din secolul II - III, deşi a fost semnalată, este în continuare neprotejată şi arată
"Comuna Chiscani nu există"
Pe lângă procesele amintite mai sunt şi altele derulate sau în derulare, între firmele de pe platforma Combinatului şi Primăria Chiscani. Deşi ele plăteau deja impozite la Brăila, Primăria Chiscani le-a somat şi ea să plătească impozite. Firmele au dat atunci în judecată Primăria Chiscani.
Unul dintre aceste procese a fost intentat de Tracon, firma fostului prefect Mihai Manea. Surprinzător, avocatul firmei a invocat faptul că această comună nu există pentru că nu a fost înfiinţată, întrucât legea prin care a fost înfiinţată, 2/1968 a fost abrogată. "Av. Balcan K. având cuvântul arată că pârâta în întâmpinare invocă dispoziţiile art. 5 care exclud că o comună se înfiinţează prin lege. Consideră că susţinerile pârâtei sunt nefondate, precizând că această comună a fost înfiinţată conform Legii nr. 2/1968, care a fost abrogată. Arată că există posibilitatea să funcţioneze ca unitate distinctă conform prevederilor legale - Legea nr. 69 modificată prin Legea nr. 215/2001. Precizează că în absenţa unei legi de înfiinţare a comunei Chiscani, această unitate administrativ teritorială nu există şi nu a fost niciodată înfiinţată după anul 1990, motiv pentru care apreciază că nu are capacitate procesuală de folosinţă", se precizează în încheierea şedinţei publice din 8 septembrie 2010.
Un alt proces se derulează cu Unita SA, care deţine hoteluri în staţiunea Lacu Sărat. Acesta a ajuns la Curtea Supremă. "Este o bătaie de joc ce se întâmplă. Mi-a cerut impozite 20 de miliarde şi ca să nu plătesc impozite de două ori, şi la el, şi la Brăila, am dat în judecată primăria Chiscani, dar mi-au oprit cauţiune 2 miliarde, care stau blocaţi. Mie, ca agent economic, îmi convine să plătesc impozite la Chiscani, pentru că sunt mai mici, dar când este vorba de proiecte, are putere mai mare financiară Brăila. Mi-ar conveni să ţin de municipiu. Acum, dacă pierd, trebuie să plătesc impozite pe 10 ani în urmă la Chiscani. Îmi dă Primăria Brăila banii ăştia înapoi? 20 de miliarde? Noi am vrut acum doi ani să facem investiţii, dar nu ştim cine trebuie să dea autorizaţie, aşa că investitorii germani au spus că vor continua când totul va fi clar. Nici pe lista staţiunilor balneo-climaterice nu am fost trecuţi, din acelaşi motiv", a spus supărat directorul Unita Brăila, Sorin Boşneag.
Termocentrala plătea iniţial impozite la Brăila. A primit somaţie să plătească la Chiscani, a fost dată în judecată de Primăria Chiscani şi acum plăteşte impozite în comună.
Siturile arheologice de la Chiscani, de la Trei Movile, sunt distruse din cauza arăturilor din primavară şi toamnă
La Chiscani se ară morminte vechi de mii de ani
Din cauza acestui conflict, Chiscaniul nu are PUG valabil şi nu poate da niciun fel de reglementare privind amenajarea teritoriului. Aşa se face că sunt în pericol şi vestigii arheologice valoroase. În fiecare primăvară şi toamnă, la Chiscani sunt scoase din pământ oase umane, fragmente de cranii, fragmente de lemn din sit-urile arheologice. Se ară conştiincios fiecare bucăţică de pământ. Suprafeţele care ar trebui protejate nu sunt mari, iar unele dintre ele chiar au borne de atenţionare, însă pentru tractorişti acestea nu au nicio semnificaţie.
Un raport complet asupra sit-urilor arheologice de pe raza comunei Chiscani a fost dat administraţiei locale în primăvara anului trecut. Studiul a fost realizat de specialiştii Muzeului Brăilei, pe banii comunei, în vederea realizării Planului de Urbanism General (PUG). Raportul atrăgea atenţia asupra pericolului de distrugere rapidă a siturilor Trei Movile şi La Movile din cauza faptului că ele sunt incluse în circuitul agricol, sunt arate de cel puţin două ori pe an şi riscă aplatizarea, distrugerea unor vestigii importante şi, în final, dispariţia.
Situl Trei Movile constă în trei morminte tumulare complexe, din care astăzi mai există doar două. Unul dintre tumuli a fost distrus atunci când s-a construit Combinatul, însă înainte a fost cercetat de istoricul Nicolae Harţuche. Tumulul cercetat în 1976 a dat la iveală un mormânt de înhumaţie, atribuit unui războinic sarmat din secolele II - III. Lângă schelet a fost descoperit şi un ulcior decorat cu un şarpe, fapt extrem de rar datorită căruia vasul a fost clasat în categoria "tezaur".
Ceilalţi doi tumuli sunt şi ei grav afectaţi de lucrările agricole, la suprafaţă fiind scoase fragmente de ceramică de factură romană târzie, tipice pentru cultura Sântana de Mureş şi fragmente de lemn putrezit. Unul dintre tumuli are o înălţime de doi metri şi o suprafaţă de 1.800 metri pătraţi. "Pe suprafaţa sa proaspăt arată am descoperit fragmente de oase umane, fragmente de craniu, de metatarsiene, un femur şi o ulnă, o pată mare de cenuşă şi fragmente de lemn putrezit. Pornind de la datele de mai sus, se poate afirma că arăturile succesive au scos la iveală fragmente dintr-un schelet. De asemenea, se poate afirma că tumulul poate conţine mai multe morminte şi are o structură din lemn. Tumulul 2 se păstrează încă, are înălţimea de maxim 1,5 metri, perimetrul de 218 metri şi o suprafaţă de 3.513 metri pătraţi. Este mult mai puternic distrus de arătură. La suprafaţă am recoltat fragmente de lemn putrezit", a precizat în raport cercetătorul Stănică Pandrea. Concluzia sa în privinţa sitului Trei Movile a fost aceea că poate fi considerat necropolă tumulară, ce poate fi datată la sfârşitul antichităţii, secolele II - III.
Celălalt sit, punctul La Movile, a fost afectat când s-au construit stâlpii ce susţin linia de înaltă tensiune care pleacă de la Termocentrală. Au aspectul unor movile gemene, aflate la aproximativ 30 de metri una de alta şi o înălţime maximă de doi metri. Şi acestea sunt morminte tumulare.
Specialiştii au propus scoaterea lor de urgenţă din circuitul agricol, ele nu trebuie arate nici măcar la bază, clasarea în Repertoriul Arheologic Naţional, şi anunţarea proprietarilor asupra faptului că pe terenul lor se găsesc mormintele unor războinici sarmaţi din epoca antică. "Dacă PUG-ul ar fi aprobat, aş putea emite reglementări, şi să protejez acele situri. Aşa nu pot face nimic pentru că sunt pe o proprietate privată", a spus primarul Ion Crăciun.
Guvernul ar trebui să rezolve problema, nu Tribunalul
Surse din cadrul Oficiului de Cadastru susţin că acest conflict între primării nu ar fi trebuit să ajungă în instanţă, ci ar fi trebuit clarificat de Guvern. Conform Legii 351/2001 acest conflict de competenţă teritorială ar fi putut fi mediat de prefect, însă nici unul dintre cei care s-au perindat în acest scaun până acum nu au reuşit să facă ceva. Ultima încercare de acest gen a avut loc în noiembrie 2010. Atunci prefectul Dumitru Popa a redactat un document în care se menţiona că Platforma chimică şi staţiunea Lacu Sărat fac parte din municipiul Brăila şi a chemat părţile la mediere. Primăria Brăila a semnat, Primăria din Chiscani nici nu a vrut să audă. Acum prefectul Dumitru Popa a spus că nu are nimic de declarat în chestiune până când nu se clarifică lucrurile în instanţă.
