După o lungă perioadă de agonie, aflat în prag de faliment, fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului - SC "PAL" SA este, mai nou, în centrul unui scandal legat de fraudarea statului cu peste 33 milioane de euro. Mecanismul prin care s-a derulat ţeapa este complex, însă, în esenţă, a constat în importul de tehnologie, pentru care nu s-au plătit taxe vamale, dar care ulterior a fost desfăcută pe bucăţi şi vândută ca fier vechi. Capul afacerii a fost Ştefan Dobriţa, conducătorul SC "PAL" din partea acţionarului majoritar - firma elveţiană "Merona Holding", după privatizarea din '97 a companiei. În plus, tot legat de tehnologie, "Merona" a adus utilaje second-hand din Rusia, care au fost declarate la Vamă ca fiind nou-nouţe şi provenind din Elveţia. Acesta a fost, de fapt, şiretlicul prin care acţionarul majoritar al "PAL" s-a "achitat" de obligaţia de a investi peste 5 milioane de dolari în maxim 2 ani de la privatizarea companiei brăilene. Pentru a se asigura că vor recupera cele 33 milioane de euro de la "PAL", vameşii brăileni au instituit sechestru asigurator asupra tuturor bunurilor societăţii. Cu toate acestea, o parte dintre componentele liniilor tehnologice aduse de firma elveţiană "Merona" au fost sustrase de sub sechestrul Vămii Brăila şi valorificate fie la fier vechi, fie duse la o altă companie din grupul elveţian cu sediul în Cehia. De altfel, cazul de fraudă a fost în cercetarea DNA şi a ajuns spre soluţionare la Tribunalul Brăila. Mai nou, "PAL" a intrat în insolvenţă la cererea unei firme de pază, care reclamă debite nerecuperate de aproximativ 54.000 euro. Cu un picior în groapa falimentului, SC "PAL" SA are acum datorii de circa 140 milioane de lei, din care aproape 98% în contul statului, prin Vama Brăila.
Utilajele importate de "Merona" au fost vândute pe bucăţi la fier vechi, deşi erau sub regimul de monitorizare al Vămii Brăila
Ţeapa cu utilaje din Rusia
Tăcerea aşternută peste fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului a fost recent spulberată de un scandal legat de fraudarea statului cu aproximativ 33 milioane de euro, orchestrat pe vremea fostului administrator Ştefan Dobriţa, cetăţean român stabilit în Austria. Bărbatul a fost conducătorul SC "PAL" imediat după privatizarea din 1997, ca reprezentant al unei firme elveţiene, "Merona Holding", care cumpărase de la statul român 50% din acţiunile fabricii brăilene. Este vorba despre concluziile unei întregi serii de controale ale ofiţerilor Vămii Brăila, care au demonstrat cu documente că statul a fost tras în ţeapă printr-un ordinar joc "de-a baba-oarba" cu linii tehnologice aduse de acţionarul majoritar al "PAL".
În fapt, vameşii au descoperit în urma unui control că mai multe componente şi linii tehnologice aduse de firma elveţiană pe platforma "PAL" au dispărut, deşi ele au fost predate în leasing companiei brăilene, urmând a fi puse în funcţiune pentru a relansa producţia fabricii. Un exemplu concret în acest sens este un contract de leasing între "Merona Holding" şi "PAL", prin care a fost adusă tehnologie de producţie pentru care "PAL" obţinuse regim de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import. Pe înţelesul tuturor, utilajele fiind aduse în regim de leasing la SC "PAL", proprietarul final urma să plătească taxele vamale abia după finalizarea contractului de leasing. Practic, la finalul contractului ar fi urmat ori ca utilajele să fie duse înapoi proprietarului de la care fuseseră importate, ori să rămână în ţară. Dacă se alegea ultima variantă, abia atunci trebuia plătite obligaţiile de ordin vamal ce decurgeau din aceasta. Condiţia ca pe perioada leasingului să fie menţinut regimul de exonerare la plata taxei vamale era ca bunul importat şi adus la "PAL" să fie utilizat cu scopul şi la adresa menţionate în autorizaţia de admitere temporară emisă de Vama Brăila. Surpriza la momentul controlului vameşilor brăileni a fost să constate că părţi din acele linii tehnologice au fost vândute la fier vechi. Drept pentru care ofiţerii au stabilit un debit de 58,38 milioane de lei, reprezentând taxe vamale şi TVA. Cu penalităţi, s-a ajuns în prezent la 138,4 milioane lei, adică aproape 33 milioane de euro. De altfel, "PAL" a contestat concluziile controlului, iar cazul a ajuns spre soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în primele luni ale acestui an a respins acţiunea formulată de "PAL" ca fiind nefondată, confirmând astfel debitul stabilit de Vamă. De menţionat că pentru aceste importuri "Merona" recuperase TVA din Elveţia. De altfel, cele mai recente controale ale vameşilor brăileni la "PAL" au fost sincronizate cu acţiuni similare ale autorităţilor fiscale elveţiene la sediul firmei "Merona Holding". Pentru a se asigura că va recupera cele peste 33 milioane de euro, vameşii brăileni au instituit din februarie sechestru asupra tuturor bunurilor, aplicând sigilii vamale pe uşile de acces în incintele "PAL", urmând a fi angajat un evaluator, care să stabilească valoarea bunurilor companiei în vederea valorificării pentru stingerea debitului.
Majorarea de capital de la "PAL", un fals grosolan
Dar aceasta nu a fost singura ţeapă dată statului de "Merona", întrucât s-a descoperit că şi prima majorare de capital după privatizarea "PAL" a avut la bază tot o inginerie financiară. Compania brăileană a fost privatizată în 1997, prin vânzarea de către fostul FPS, actualul AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) a unui pachet de aproape 51% către firma "Merona Holding AG" cu sediul în Elveţia. Una dintre condiţiile impuse prin contract a fost ca noul acţionar să facă investiţii de peste 5,15 milioane de dolari. În acest context, "Merona" a încheiat un contract de cumpărare a două linii de fabricat chibrituri, în valoare de 5,14 milioane de dolari, pe facturi din Panama City. În acelaşi timp, "Merona" a mai încheiat un contract cu o firmă din Rusia, care-i vindea aceeaşi marfă, însă pentru suma de aproximativ 500.000 dolari. Liniile tehnologice de 5,15 milioane de dolari nu au mai ajuns niciodată în ţară, în schimb au fost aduse utilajele din Rusia, iar la "PAL" au fost falsificate actele astfel încât la Vamă au fost declarate cu valoarea 5,15 milioane USD. În baza acestor falsuri regizate de Ştefan Dobriţa, administratorul unic al "PAL", firma elveţiană şi-a majorat cota de capital ajungând să deţină 90% din acţiunile "PAL". Scamatoria a fost confirmată şi de Curtea de Conturi, care a verificat la "PAL" dacă investitorul strategic şi-a respectat obligaţiile cu privire la realizarea de investiţii, asumate prin contractul de privatizare. Concluzia a fost că societatea "PAL" a fost prejudiciată cu suma de 4,4 milioane USD, adică valoarea investiţiilor nerealizate de "Merona". Dar şi AVAS a fost prejudiciat cu 4,5 milioane USD, reprezentând penalităţile calculate în urma nerespectării contractului de privatizare a "PAL", plus majorări de încă aproape 9 milioane USD. De altfel, cazul a ajuns şi în atenţia celor de la DNA care, după finalizarea anchetei, au trimis dosarul spre soluţionare la Tribunalul Brăila.
Clădirile rămase ale companiei au ajuns în paragină
La "PAL" s-a declanşat deja procedura insolvenţei
Revenind la ţeapa de 33 milioane de euro prin ingineria cu liniile tehnologice aduse din import pe platforma "PAL" pentru retehnologizare, dar care au fost vândute pe bucăţi la fier vechi, aşa cum am spus, vameşii au instituit sechestru asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale "PAL". Numai că planurile de recuperare a debitului prin valorificarea de către ANAF a bunurilor sechestrate au fost date peste cap. Aceasta deoarece în martie anul curent, firma de pază "Etern Electronic" a solicitat instanţei deschiderea procedurii insolvenţei la "PAL", pentru un debit de circa 54.000 euro. În şedinţă publică, în luna aprilie, Tribunalul Brăila a admis cererea firmei de pază, condiţie în care legislaţia stabileşte că pe perioada procedurii se ridică toate sechestrele creditorilor. Aşadar, inclusiv cele ale Vămii Brăila. Valoarea totală a masei credale la "PAL" este de 143,12 milioane de lei, din care aproape 98% reprezintă debitul pe care statul, prin Vama Brăila, îi are de recuperat de la societatea brăileană. "De multă vreme avem probleme cu societatea «PAL», în sensul că s-au descoperit foarte multe nereguli legate de aplicarea legislaţiei în domeniul vamal. Noi am constatat care au fost încălcările şi am întocmit buletinele de fraudă, care mai departe îşi urmează cursul. De subliniat faptul că din suma cu care Autoritatea Vamală s-a înscris la masa credală a societăţii respective, 75% se constituie venit şi se datorează bugetului comunitar al Uniunii Europene. În astfel de cazuri regula stabileşte că pentru aceste sume datorate conform Tratatului de Aderare a României la UE, Autoritatea Vamală primeşte anual controale din partea reprezentanţilor Comisiei Europene prin comisari specializaţi", ne-a declarat Adriana Drăgan, directorul adjunct al Vămii Brăila.
Personajul "Dobriţa" a ieşit din scena vieţii
Creierul întregii inginerii financiare prin care statul a fost ţepuit, Ştefan Dobriţa, nu a mai apucat să fie cercetat de DNA. În primăvara anului 2006, în vârstă de 87 de ani, fostului administrator i s-a făcut brusc rău, în timp ce se afla la Brăila. A fost internat la Spitalul Judeţean şi ţinut sub observaţie de specialiştii cardiologi brăileni. Ulterior a cerut să fie transferat într-o unitate spitalicească din Elveţia, drept pentru care a fost transportat cu maşina salvării la aeroportul din Tulcea, unde a fost preluat de un avion special cu destinaţia Zurich. În data de 6 martie 2006, a decedat.
De menţionat că în timpul anchetei celor de la DNA, la câţiva ani de la moartea lui Dobriţa, s-a descoperit că de fapt el nici nu apărea ca acţionar la firma "Merona Holding". Iar asta deşi în România, era de notorietate că Ştefan Dobriţa era patronul "Merona Holding".
