Dupa mai bine de doi ani in care cel mai mare dosar de camatarie intocmit la Braila s-a plimbat intre Parchetele si Directiile de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din doua orase, s-au gasit si vinovatii. Nu este, insa, vorba despre fratii Titi si Ionel Sgircitu si cei doi notari publici impotriva carora au fost formulate zeci de plingeri. Din punctul de vedere al procurorilor si judecatorilor, vina apartine chiar celor care au sesizat ca au fost inselati. Altfel spus, reclamantii sint singurii raspunzatori pentru faptul ca au ramas pe drumuri dupa ce au imprumutat bani si le-au pus fratilor Sgircitu casele pe tava, in schimbul unor sume discutabile. Practic, fratii Sgircitu le-au acordat imprumuturi si le-au solicitat drept garantie pentru returnarea banilor, incheierea unor documente. Mai precis, este vorba despre contracte de vinzare-cumparare, autentificate de notari publici. Ulterior, in momentul in care datornicii nu mai plateau, li se solicita sa evacueze imobilele, care erau scoase la vinzare. Din rezolutia de neincepere a urmaririi penale data in cazul lor reiese ca, la un moment dat, din diferite motive reclamantii incetau sa mai plateasca.
Istoria dosarului
Pe parcursul anului 2004, Politia si Parchetul au inregistrat mai multe plingeri impotriva fratilor Sgircitu care au fost conexate la un singur dosar, instrumentat de Parchetul de pe linga Tribunalul Braila. In martie 2005, s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Braila. Intrucit existau indicii privind constituirea unui grup infractional organizat in care ar fi fost implicati si notari publici, dosarul a ajuns la DIICOT - Serviciul Teritorial Galati. Citeva zile mai tirziu, institutia galateana si-a declinat competenta in favoarea celei de la care primise dosarul. Dupa aproximativ doua saptamini de cercetari, DIICOT Braila a dispus neinceperea urmaririi penale in cazul a opt persoane, pentru infractiuni de criminalitate organizata. Totodata, a fost disjunsa cauza si declinata competenta in favoarea Parchetului de pe linga Curtea de Apel Galati in vederea continuarii cercetarilor fata de fratii Sgircitu, pentru inselaciune, si fata de notarii publici Dorina Popa si Gheorghe Ralea, pentru complicitate. In iunie 2005, in cazul celor doi notari s-a dispus neinceperea urmaririi penale, dar in ceea ce-i priveste pe fratii Sgircitu dosarul a fost, din nou, trimis catre o alta institutie. In martie 2006, Parchetul de pe linga Tribunalul Braila a confirmat propunerea organelor de Politie de neincepere a urmaririi penale fata de cei doi frati.
Desi este bucuros ca toata aceasta poveste s-a terminat cu bine pentru el, Titi Sgircitu este, insa, suparat ca tot acest scandal i-a afectat imaginea. "Eu am cazierul alb si in afara de acest scandal nu am mai fost niciodata cercetat pentru nimic. La ora actuala, orice cumpar si vind, oamenii verifica de 10 ori banii si contractele. Eu sint un cumparator de buna credinta si nu am inselat pe nimeni. Toate tranzactiile s-au facut in fata notarului. Toti banii s-au dat in fata notarului si cind am cumparat si cind am vindut. Ei au cheltuit banii si apoi m-au dat in judecata ca nu au mai vrut sa iasa din casa. Practic, ei vor sa-si ia casele inapoi fara bani. Fara acei bani cu care eu am cumparat imobilele respective. Nu am inselat pe nimeni nici in privinta pretului, nici a banilor pe care i-am dat. Daca dadeam bani falsi sau faceam ilegalitati, eram arestat de 100 de ori pina acum. Pacalesti un om, doi, trei, dar nu ai cum sa pacalesti la infinit", ne-a spus Titi Sgircitu.
33 de plingeri - 4 parti vatamate
Dosarul ce-i vizeaza pe fratii Sgircitu a luat avint in 2004, odata cu plingerea depusa de una dintre partile vatamate impotriva unui notar public care a incheiat actul de vinzare-cumparare al unui imobil in favoarea lui Titi Sgircitu. Asa s-a ajuns ca dosarul sa contina 33 de plingeri pentru inselaciune si complicitate la inselaciune. Conform rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, ce a fost o confirmare a propunerii Politiei, "din actele premergatoare efectuate in cauza a rezultat ca partile vatamate, care au considerat ca au fost induse in eroare cu ocazia incheierii contractelor de vinzare-cumparare au fost: Stoica Gheorghe si Stoica Petronela, Lupu Misu si Stanciu Lavinia".
Doar intr-un singur caz instanta de judecata a anulat contractul de vinzare-cumparare a unui imobil dat in schimbul banilor imprumutati, dar nu pentru ca Titi Sgircitu ar fi comis vreo infractiune. Este vorba despre contractul incheiat in 2001 la biroul notarial Popa Dorina, prin care Lupu Aristide, impreuna cu fiii sai Cornel si Misu, i-au vindut un imobil de pe strada Mihai Bravu lui Titi Sgircitu, cu 70.000.000 lei vechi. Tranzactia s-a incheiat dupa ce unul dintre fiii proprietarului s-a imprunutat de bani de la Sgircitu, avind nevoie urgenta de 73 milioane pentru a achita o fila CEC pe care o emisese fara sa aiba disponibil in cont. Intelegerea celor doi a fost ca Misu Lupu sa-i plateasca lunar dobinda de 10% la suma imprumutata si sa-i garanteze restituirea banilor cu un imobil. Conform rezolutiei Parchetului, in situatia in care Misu Lupu nu s-a achitat de obligatiile asumate, in februarie 2003 Sgircitu si sotia sa i-au vindut imobilul unei alte persoane si i-au somat pe fostii proprietari sa-l elibereze. O luna mai tirziu, Misu Lupu a formulat o actiune civila impotriva lui Sgircitu in vederea anularii contractului de vinzare-cumparare, cu motivarea ca ei au semnat doar un contract de garantie imobiliara. Practic, daca semnasera ca primarii fara sa citeasca contractul, nici o instanta nu le-ar fi dat cistig de cauza, dar salvarea a venit de la faptul ca au invocat ca tatal lor nu avea discernamint in momentul acela. Astfel, instanta a dispus repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul ca imobilul sa reintre in proprietatea reclamantilor. Important de mentionat este ca anularea contractului de vinzare-cumparare nu a avut la baza culpa lui Titi Sgircitu, ci starea de sanatate a proprietarului imobilului. In acest sens, procurorul a confirmat propunerea politistilor de neincepere a urmaririi penale, concluzionind ca reclamatul nu poate fi acuzat de savirsirea vreunei infractiuni.
Si fratele lui Titi Sgircitu, Ionel, a fost cercetat in dosarul camatariei, in cazul lui fiind data aceeasi rezolutie. El a fost luat in vizor pentru ca, in 2003, a cumparat de la Gheorghe si Petronela Stoica un apartament situat in cartierul Hipodrom, cu 50 milioane de lei, la care s-au adaugat alte 25 de milioane reprezentind restante la intretinere. Familia Stoica intrase intr-o gaura financiara si l-a cautat pe Ionel Sgircitu in vara acelui an, stiind despre el ca imprumuta bani cu dobinda. In schimbul a 1.300 USD, sotii Stoica au semnat la notariat un contract, in ideea ca este unul de garantie si nu de vinzare-cumparare, motivind ca nu l-au citit anterior. Totusi, dupa ce au realizat ce semnasera, au primit asigurari de la Sgircitu ca, daca achita dobinda lunar si restituie in totalitate imprumutul, nu vor fi dati afara din apartament.
Conform intelegerii, familia Stoica a achitat in perioada august 2003 - aprilie 2004 diferite sume de bani. Pentru ca nu au mai putut face fata obligatiilor de plata i-au solicitat lui Ionel Sgircitu sa vinda apartamentul, iar din banii obtinuti sa opreasca imprumutul si ei sa primeasca diferenta, ce a fost de aproximativ 30 de milioane de lei. "La confirmarea propunerii organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala impotriva numitilor Sgircitu Titi si Sgircitu Ionel, s-a tinut cont si de faptul ca in cazurile in care cei care au primit banii cu imprumut si s-au achitat de obligatiile asumate, au reintrat in posesia imobilelor prin anularea contractelor de vinzare-cumparare (ex. Constantin Gheorghe si Margean Geta)"- se arata in rezolutia Parchetului de pe linga Tribunalul Braila.
Caracatita unei achizitii
Ultima sentinta in acest dosar a fost data de Tribunalul Braila la inceputul acestui an, care i-a dat cistig de cauza tot lui Titi Sgircitu, miza fiind un imobil de pe B-dul Al.I.Cuza. In 2002, proprietara acestuia, Lavinia Laura Stanciu, a incheiat un contract de vinzare-cumparare cu Sgircitu, in schimbul unei sume de bani de care nici macar nu s-a folosit ea. La sfirsitul anului 2002, aceasta si concubinul ei, Gheorghe Voiculet, au fost de acord sa-si ajute o cunostinta sa imprumute 550 milioane de lei. Cel care avea nevoie de bani era chiar Relu Serban, unul dintre cei sapte inculpati, dintr-un numar total de 23 de invinuiti, din dosarul privind falsul, uzul de fals si inselaciunea de la Peco Deva. Intelegerea initiala a fost ca imprumutul sa fie garantat cu o ipoteca pe un imobil de pe B-dul Al.I.Cuza, dar la biroul notarial au aflat ca Titi Sgircitu vroia, de fapt, un contract de vinzare-cumparare. Dupa consultari cu concubinul sau si avind incredere in "prietenul lor" Relu Serban, Lavinia Stanciu a fost de acord sa semneze actul, cumparator nefiind Sgircitu, ci o ruda a acestuia, Ion Croitoru. Ca martor a semnat Adrian Cazan, pe care femeia il stia ca fiind soferul lui Relu Serban. Dupa incheierea formalitatilor acesta a primit de la Sgircitu 8.000 USD si diferenta in lei pina la suma de care avea nevoie, fara sa se intocmeasca nici un inscris in acest sens. Ulterior, in 2004, Lavinia Stanciu a primit o somatie din partea familiei Croitoru prin care i se aducea la cunostinta sa elibereze imobilul. Fosta proprietara s-a adresat instantei de judecata, care a fost de partea actualilor proprietari.
Audierile martorilor si ai tuturor celor implicati in tranzactie si cercetarile efectuate in acest caz au dus la concluzia ca suma de bani a provenit, intr-adevar, de la Titi Sgircitu si ca aceasta a ajuns in final la Relu Serban, iar Ion Croitoru a fost folosit doar a fenta aparitia in acte a numelui lui Titi Sgircitu. Lavinia Stanciu a fost de acord cu acest aranjament, deoarece a avut incredere in Relu Serban ca va restitui la timp imprumutul si a semnat, fara sa fie obligata de cineva, contractul de vinzare-cumparare. Interesant este faptul ca Titi Sgircitu a declarat ca o cunoaste din vedere pe Lavinia Stanciu si ca stie de un imprumut pentru ruda sa, ca aceasta sa cumpere o casa, dar in ceea ce-l priveste pe Relu Serban a precizat ca a aflat de acesta din ziarele locale. "Chiar daca Sgircitu Titi a dat dovada de nesinceritate in declaratiile date, in sarcina acestuia nu se poate retine savirsirea infractiunii de de inselaciune atita timp cit Serban Relu nu si-a indeplinit obligatiile asumate anterior incheierii contractului de vinzare-cumparare dintre parti. In aceste conditii se va confirma propunerea organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala fata de Sgircitu Titi pentru infractiunea de inselaciune, iar partea vatamata Stanciu Lavinia are posibilitatea sa-l actioneze pe cale civila pe Serban Relu, beneficiarul sumei de bani. La toate acestea trebuie mentionat si faptul ca valoarea de piata a imobilului de pe B-dul AL.I.Cuza nr.164 este mult mai mare decit suma de care a beneficiat Serban Relu de la Titi Sgircitu", se mai precizeaza in rezolutia Parchetului.
Ulterior, fosta proprietara a facut plingere la Judecatoria Braila impotriva rezolutiei Parchetului, motivind ca sesizarea sa initiala a fost formulata impotriva a cinci persoane, iar Parchetul s-a pronuntat doar in cazul lui Titi Sgircitu. In aceasta situatie, dupa ce instanta de judecata a fost instiintata oficial ca Pachetul nu a efectuat cercetari si in cazul lui Relu Serban, Ion Croitoru, Lenuta Croitoru si Adrian Cazan, Judecatoria i-a dat cistig de cauza Laviniei Stanciu si a desfiintat rezolutia Parchetului. Impotriva aceste sentinte Parchetul a declarat recurs, criticind-o pentru nelegalitate deoarece in cazul celor patru se pronuntase DIICOT - Biroul Teritorial Braila, in anul 2005. Astfel, in luna ianuarie a acestui an, un complet de 3 judecatori a admis recursul Parchetului, mentinind rezolutia de neincepere a urmaririi penale in cazul fratilor Sgircitu, decizia fiind definitiva si irevocabila.
Istoria dosarului
Pe parcursul anului 2004, Politia si Parchetul au inregistrat mai multe plingeri impotriva fratilor Sgircitu care au fost conexate la un singur dosar, instrumentat de Parchetul de pe linga Tribunalul Braila. In martie 2005, s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Braila. Intrucit existau indicii privind constituirea unui grup infractional organizat in care ar fi fost implicati si notari publici, dosarul a ajuns la DIICOT - Serviciul Teritorial Galati. Citeva zile mai tirziu, institutia galateana si-a declinat competenta in favoarea celei de la care primise dosarul. Dupa aproximativ doua saptamini de cercetari, DIICOT Braila a dispus neinceperea urmaririi penale in cazul a opt persoane, pentru infractiuni de criminalitate organizata. Totodata, a fost disjunsa cauza si declinata competenta in favoarea Parchetului de pe linga Curtea de Apel Galati in vederea continuarii cercetarilor fata de fratii Sgircitu, pentru inselaciune, si fata de notarii publici Dorina Popa si Gheorghe Ralea, pentru complicitate. In iunie 2005, in cazul celor doi notari s-a dispus neinceperea urmaririi penale, dar in ceea ce-i priveste pe fratii Sgircitu dosarul a fost, din nou, trimis catre o alta institutie. In martie 2006, Parchetul de pe linga Tribunalul Braila a confirmat propunerea organelor de Politie de neincepere a urmaririi penale fata de cei doi frati.
Desi este bucuros ca toata aceasta poveste s-a terminat cu bine pentru el, Titi Sgircitu este, insa, suparat ca tot acest scandal i-a afectat imaginea. "Eu am cazierul alb si in afara de acest scandal nu am mai fost niciodata cercetat pentru nimic. La ora actuala, orice cumpar si vind, oamenii verifica de 10 ori banii si contractele. Eu sint un cumparator de buna credinta si nu am inselat pe nimeni. Toate tranzactiile s-au facut in fata notarului. Toti banii s-au dat in fata notarului si cind am cumparat si cind am vindut. Ei au cheltuit banii si apoi m-au dat in judecata ca nu au mai vrut sa iasa din casa. Practic, ei vor sa-si ia casele inapoi fara bani. Fara acei bani cu care eu am cumparat imobilele respective. Nu am inselat pe nimeni nici in privinta pretului, nici a banilor pe care i-am dat. Daca dadeam bani falsi sau faceam ilegalitati, eram arestat de 100 de ori pina acum. Pacalesti un om, doi, trei, dar nu ai cum sa pacalesti la infinit", ne-a spus Titi Sgircitu.
33 de plingeri - 4 parti vatamate
Dosarul ce-i vizeaza pe fratii Sgircitu a luat avint in 2004, odata cu plingerea depusa de una dintre partile vatamate impotriva unui notar public care a incheiat actul de vinzare-cumparare al unui imobil in favoarea lui Titi Sgircitu. Asa s-a ajuns ca dosarul sa contina 33 de plingeri pentru inselaciune si complicitate la inselaciune. Conform rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, ce a fost o confirmare a propunerii Politiei, "din actele premergatoare efectuate in cauza a rezultat ca partile vatamate, care au considerat ca au fost induse in eroare cu ocazia incheierii contractelor de vinzare-cumparare au fost: Stoica Gheorghe si Stoica Petronela, Lupu Misu si Stanciu Lavinia".
Doar intr-un singur caz instanta de judecata a anulat contractul de vinzare-cumparare a unui imobil dat in schimbul banilor imprumutati, dar nu pentru ca Titi Sgircitu ar fi comis vreo infractiune. Este vorba despre contractul incheiat in 2001 la biroul notarial Popa Dorina, prin care Lupu Aristide, impreuna cu fiii sai Cornel si Misu, i-au vindut un imobil de pe strada Mihai Bravu lui Titi Sgircitu, cu 70.000.000 lei vechi. Tranzactia s-a incheiat dupa ce unul dintre fiii proprietarului s-a imprunutat de bani de la Sgircitu, avind nevoie urgenta de 73 milioane pentru a achita o fila CEC pe care o emisese fara sa aiba disponibil in cont. Intelegerea celor doi a fost ca Misu Lupu sa-i plateasca lunar dobinda de 10% la suma imprumutata si sa-i garanteze restituirea banilor cu un imobil. Conform rezolutiei Parchetului, in situatia in care Misu Lupu nu s-a achitat de obligatiile asumate, in februarie 2003 Sgircitu si sotia sa i-au vindut imobilul unei alte persoane si i-au somat pe fostii proprietari sa-l elibereze. O luna mai tirziu, Misu Lupu a formulat o actiune civila impotriva lui Sgircitu in vederea anularii contractului de vinzare-cumparare, cu motivarea ca ei au semnat doar un contract de garantie imobiliara. Practic, daca semnasera ca primarii fara sa citeasca contractul, nici o instanta nu le-ar fi dat cistig de cauza, dar salvarea a venit de la faptul ca au invocat ca tatal lor nu avea discernamint in momentul acela. Astfel, instanta a dispus repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul ca imobilul sa reintre in proprietatea reclamantilor. Important de mentionat este ca anularea contractului de vinzare-cumparare nu a avut la baza culpa lui Titi Sgircitu, ci starea de sanatate a proprietarului imobilului. In acest sens, procurorul a confirmat propunerea politistilor de neincepere a urmaririi penale, concluzionind ca reclamatul nu poate fi acuzat de savirsirea vreunei infractiuni.
Si fratele lui Titi Sgircitu, Ionel, a fost cercetat in dosarul camatariei, in cazul lui fiind data aceeasi rezolutie. El a fost luat in vizor pentru ca, in 2003, a cumparat de la Gheorghe si Petronela Stoica un apartament situat in cartierul Hipodrom, cu 50 milioane de lei, la care s-au adaugat alte 25 de milioane reprezentind restante la intretinere. Familia Stoica intrase intr-o gaura financiara si l-a cautat pe Ionel Sgircitu in vara acelui an, stiind despre el ca imprumuta bani cu dobinda. In schimbul a 1.300 USD, sotii Stoica au semnat la notariat un contract, in ideea ca este unul de garantie si nu de vinzare-cumparare, motivind ca nu l-au citit anterior. Totusi, dupa ce au realizat ce semnasera, au primit asigurari de la Sgircitu ca, daca achita dobinda lunar si restituie in totalitate imprumutul, nu vor fi dati afara din apartament.
Conform intelegerii, familia Stoica a achitat in perioada august 2003 - aprilie 2004 diferite sume de bani. Pentru ca nu au mai putut face fata obligatiilor de plata i-au solicitat lui Ionel Sgircitu sa vinda apartamentul, iar din banii obtinuti sa opreasca imprumutul si ei sa primeasca diferenta, ce a fost de aproximativ 30 de milioane de lei. "La confirmarea propunerii organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala impotriva numitilor Sgircitu Titi si Sgircitu Ionel, s-a tinut cont si de faptul ca in cazurile in care cei care au primit banii cu imprumut si s-au achitat de obligatiile asumate, au reintrat in posesia imobilelor prin anularea contractelor de vinzare-cumparare (ex. Constantin Gheorghe si Margean Geta)"- se arata in rezolutia Parchetului de pe linga Tribunalul Braila.
Caracatita unei achizitii
Ultima sentinta in acest dosar a fost data de Tribunalul Braila la inceputul acestui an, care i-a dat cistig de cauza tot lui Titi Sgircitu, miza fiind un imobil de pe B-dul Al.I.Cuza. In 2002, proprietara acestuia, Lavinia Laura Stanciu, a incheiat un contract de vinzare-cumparare cu Sgircitu, in schimbul unei sume de bani de care nici macar nu s-a folosit ea. La sfirsitul anului 2002, aceasta si concubinul ei, Gheorghe Voiculet, au fost de acord sa-si ajute o cunostinta sa imprumute 550 milioane de lei. Cel care avea nevoie de bani era chiar Relu Serban, unul dintre cei sapte inculpati, dintr-un numar total de 23 de invinuiti, din dosarul privind falsul, uzul de fals si inselaciunea de la Peco Deva. Intelegerea initiala a fost ca imprumutul sa fie garantat cu o ipoteca pe un imobil de pe B-dul Al.I.Cuza, dar la biroul notarial au aflat ca Titi Sgircitu vroia, de fapt, un contract de vinzare-cumparare. Dupa consultari cu concubinul sau si avind incredere in "prietenul lor" Relu Serban, Lavinia Stanciu a fost de acord sa semneze actul, cumparator nefiind Sgircitu, ci o ruda a acestuia, Ion Croitoru. Ca martor a semnat Adrian Cazan, pe care femeia il stia ca fiind soferul lui Relu Serban. Dupa incheierea formalitatilor acesta a primit de la Sgircitu 8.000 USD si diferenta in lei pina la suma de care avea nevoie, fara sa se intocmeasca nici un inscris in acest sens. Ulterior, in 2004, Lavinia Stanciu a primit o somatie din partea familiei Croitoru prin care i se aducea la cunostinta sa elibereze imobilul. Fosta proprietara s-a adresat instantei de judecata, care a fost de partea actualilor proprietari.
Audierile martorilor si ai tuturor celor implicati in tranzactie si cercetarile efectuate in acest caz au dus la concluzia ca suma de bani a provenit, intr-adevar, de la Titi Sgircitu si ca aceasta a ajuns in final la Relu Serban, iar Ion Croitoru a fost folosit doar a fenta aparitia in acte a numelui lui Titi Sgircitu. Lavinia Stanciu a fost de acord cu acest aranjament, deoarece a avut incredere in Relu Serban ca va restitui la timp imprumutul si a semnat, fara sa fie obligata de cineva, contractul de vinzare-cumparare. Interesant este faptul ca Titi Sgircitu a declarat ca o cunoaste din vedere pe Lavinia Stanciu si ca stie de un imprumut pentru ruda sa, ca aceasta sa cumpere o casa, dar in ceea ce-l priveste pe Relu Serban a precizat ca a aflat de acesta din ziarele locale. "Chiar daca Sgircitu Titi a dat dovada de nesinceritate in declaratiile date, in sarcina acestuia nu se poate retine savirsirea infractiunii de de inselaciune atita timp cit Serban Relu nu si-a indeplinit obligatiile asumate anterior incheierii contractului de vinzare-cumparare dintre parti. In aceste conditii se va confirma propunerea organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala fata de Sgircitu Titi pentru infractiunea de inselaciune, iar partea vatamata Stanciu Lavinia are posibilitatea sa-l actioneze pe cale civila pe Serban Relu, beneficiarul sumei de bani. La toate acestea trebuie mentionat si faptul ca valoarea de piata a imobilului de pe B-dul AL.I.Cuza nr.164 este mult mai mare decit suma de care a beneficiat Serban Relu de la Titi Sgircitu", se mai precizeaza in rezolutia Parchetului.
Ulterior, fosta proprietara a facut plingere la Judecatoria Braila impotriva rezolutiei Parchetului, motivind ca sesizarea sa initiala a fost formulata impotriva a cinci persoane, iar Parchetul s-a pronuntat doar in cazul lui Titi Sgircitu. In aceasta situatie, dupa ce instanta de judecata a fost instiintata oficial ca Pachetul nu a efectuat cercetari si in cazul lui Relu Serban, Ion Croitoru, Lenuta Croitoru si Adrian Cazan, Judecatoria i-a dat cistig de cauza Laviniei Stanciu si a desfiintat rezolutia Parchetului. Impotriva aceste sentinte Parchetul a declarat recurs, criticind-o pentru nelegalitate deoarece in cazul celor patru se pronuntase DIICOT - Biroul Teritorial Braila, in anul 2005. Astfel, in luna ianuarie a acestui an, un complet de 3 judecatori a admis recursul Parchetului, mentinind rezolutia de neincepere a urmaririi penale in cazul fratilor Sgircitu, decizia fiind definitiva si irevocabila.
