• colonelul (r) Severin Florian Lungu, care a fost şeful SRI Brăila la mijlocul anilor 2000, se află pe lista acuzaţilor de plagiat faţă de care Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” (ANIMV) a depus sesizări • în total sunt 8 sesizări de plagiat, reclamaţiile vizând tezele de doctorat susţinute în această instituţie aflată în subordinea SRI, în anii 2010 şi 2011 • informaţiile privind acuzaţiile de plagiat au fost prezentate de pressone.ro • redactorii Obiectiv - Vocea Brăilei au încercat să ia o declaraţie fostului şef al SRI Brăila, cu privire la acuzaţiile aduse, însă, în ciuda telefoanelor şi mesajelor repetate, nu au reuşit să intre în legătură cu acesta •
Academia SRI îşi reclamă opt doctori pentru plagiat, iar Brăila nu lipseşte din listă, fiind vorba chiar de un fost şef al SRI de la nivel local, bun prieten pe vremuri cu ex-premierul Mihai Tudose. Informaţiile au fost prezentate de pressone.ro care face o trecere în revistă a tuturor celor acuzaţi.
În lista doctorilor pe care Academia SRI i-a reclamat la CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare) se află şi colonelul (r) Severin Florian Lungu, care a fost şef al SRI Brăila la mijlocul anilor 2000. Legat de acuzaţiile aduse, am încercat să aflăm un punct de vedere chiar de la cel acuzat. Numai că eforturile noastre au fost în zadar. Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au efectuat apeluri telefonice, în mod insistent, dacă ne putem exprima aşa, ba chiar au transmis mesaje, la un număr pe care am reuşit să îl obţinem şi despre care ni s-a transmis că este al fostului şef SRI. Nu ne-a răspuns nimeni, nici măcar nu ne-a fost trimis vreun mesaj înapoi, dovadă că persoana în cauză nu are de dat vreo declaraţie. Dacă apelam numărul altcuiva, cel mai probabil ni se transmitea că la celălalt capăt nu este persoana căutată.
Am încercat să aflăm date şi de la nivel înalt, adică de la SRI Bucureşti, cu privire la perioada cât a fost şef al SRI Brăila, Severin Florian Lungu. Nici de aici nu au venit răspunsuri, pe motiv că informaţiile nu pot fi făcute publice. “Vă mulţumim pentru interesul pe care îl acordaţi activităţii Serviciului Român de Informaţii şi vă transmitem mai jos, răspunsul la solicitarea dumneavoastră. Precizăm faptul că în conformitate cu dispoziţiile art.10 din Legea nr.51/1991, privind securitatea naţională a României, activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are caracter secret de stat. Numele persoanelor din conducerea direcţiilor judeţene de informaţii precum şi a angajaţilor din aceste instituţii nu sunt publice. Astfel de date sunt exceptate de la liberul acces al cetăţenilor, potrivit art 12, alin. (1) lit. (a) şi lit. (d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Având convingerea că în acest mod beneficiaţi de o informare corectă, vă mulţumim pentru înţelegerea condiţiilor legale în care acţionează instituţia noastră”, a fost răspunsul transmis de Biroul de Presă al Serviciului Român de Informaţii.
Legături primejdioase
După cum se arată în articolul prezentat de pressone.ro, la adresa fostului şef al SRI Brăila, colonelul (r) Severin Florian Lungu, au mai fost în trecut acuzaţii de plagiat.
Potrivit presei centrale, el este suspectat că a fost părtaş la copierea a peste 60% din cartea intitulată “Schimbarea managerială. Managementul schimbării”, pe care a semnat-o în 2009 alături de Mihai Tudose, Gheorghe Toma şi Gheorghe Teodoru Ştefan, dovezile care susţin acuzaţia de plagiat fiind prezentate anul trecut de ziarul România liberă. “Această carte plagiată a fost inclusă în 2009 în bibliografia obligatorie pentru admiterea la doctorat la Academia SRI. Generalul (r) Gheorghe Toma, unul dintre semnatarii cărţii plagiate din 2009, a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Severin Lungu, susţinută în 2010 la Academia SRI. Şi celălalt autor, Gheorghe Teodoru Ştefan, a fost implicat în procesul de susţinere a tezei lui Lungu, fiind preşedintele comisiei. Teza lui Lungu se intitulează «Dinamica riscurilor şi ameninţărilor la frontiera de est a NATO şi UE în contextul accelerării procesului globalizării». Referenţi în comisia care a decis să-i acorde titlul de doctor lui Lungu au mai fost Ţuţu Pişleag, fost profesor la Academia de Poliţie, generalul (r) Sergiu Medar, fost consilier prezidenţial în mandatul lui Traian Băsescu, şi generalul (r) Constantin Onişor, fost profesor universitar la Academia SRI”, se arată în articolul pressone.ro. Mai trebuie adăugat că între Lungu şi Tudose s-a legat o relaţie de prietenie mai ales că au fost vecini de bloc, dar, de câţiva ani, cei doi nu şi-au mai vorbit, potrivit unor surse demne de încredere.
În altă ordine de idei, din cele opt sesizări, depuse la începutul lunii octombrie, patru se referă la tezele unor foşti ofiţeri superiori din SRI, două vizează foşti ofiţeri superiori din SPP, iar alte două - un om de afaceri şi un fost vicepreşedinte ANAF. Cele mai cunoscute nume de pe această nouă listă de posibili plagiatori sunt Sorin Gabriel Cozma, fost şef al Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, care a trecut în rezervă în vara lui 2017, şi Gabriel Naghi, care a fost şef al Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP) în perioada decembrie 2000 - decembrie 2005. Cinci dintre cele opt lucrări asupra cărora planează suspiciuni de plagiat au fost susţinute în 2010, primul an în care la ANIMV s-au acordat titluri de doctor, iar alte trei au fost susţinute în 2011. De altfel, mai mult de jumătate dintre tezele de doctorat susţinute în 2010 la Academia SRI ridică suspiciuni de plagiat (9 din 16 teze).
Până în acest moment, 85 de persoane au obţinut titlul de doctor în Informaţii şi Securitate Naţională la şcoala doctorală a Academiei SRI. Asupra a 20 de teze planează suspiciunea de plagiat, adică 23,5% din total. Luna trecută, PressOne a scris în exclusivitate că Academia SRI a trimis către CNATDCU patru sesizări de plagiat, vizând tezele de doctorat semnate de generalul SRI (r) Dumitru Dumbravă, de fostul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, de fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onţanu, şi de Adela Loredana Popescu (Neagu), fostă secretară a lui Gabriel Oprea.
Acuzat de plagiat, Tudose a renunţat la titlul de doctor
În 2016, după ce a fost acuzat la rându-i că şi-a plagiat lucrarea de doctorat, Mihai Tudose a luat decizia de a renunţa la titlul de doctor. Un articol cu privire la acest aspect a fost publicat în cotidianul nostru, în data de 9 iulie 2016. Parlamentarul a declarat atunci pentru redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, că a făcut cererea de renunţare la titlul obţinut în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI, încă din luna martie 2016. “Anul trecut (n.r. - 2015) s-au apucat nişte oameni să spună că anumite lucrări sunt suspicionate de aşa ceva. Am ieşit atunci cu declaraţii. Nu a făcut nimeni nicio sesizare oficială, a fost doar partea de scandal de presă. Apoi, nişte oameni au început să se pronunţe, din zona celor ce ar fi trebuit să fie nişte arbitri corecţi, să spunem aşa. Declaraţiile în spaţiu public au ajuns până la: «persoanelor publice, demnitarilor, deputaţilor, parlamentarilor nici n-ar trebui să li se permită să facă studii doctorale sau de altă natură pe durata mandatului!». Chestie foarte «logică», de altfel. În contextul în care toate lucrurile merg în stilul ăsta, am spus că e cel mai bine aşa. Ştiţi foarte bine că nici pe cartea de vizită nu mi-am trecut treaba asta, scrie doar Mihai Tudose. Atât timp cât n-am profesat ca atare, cât nu am beneficiat de titlul de doctor pentru nimic, nici la vreun examen... Nici în învăţământ, cât am profesat, nu am beneficiat de titlul de doctor. La ce să stau eu să mă tot cert cu toată lumea? Conform legislaţiei în vigoare, am făcut în martie această cerere. Ca să nu se mai chinuie unii, renunţ eu la titlu. De atunci, cererea stă la minister. Nu pot să mă convoc eu singur, să fac, să dreg. Dar dacă tot s-a pronunţat lumea că atât timp cât eşti demnitar nu ai voie să fii nimic altceva... Asta e viaţa! Trăiesc foarte bine şi fără chestia asta”, declara atunci Tudose. În momentul susţinerii tezei de doctorat, el era deputat şi preşedinte al Comisiei pentru Politica Economică, reformă şi privatizare din Parlament.
La momentul respectiv, după cum se arăta în presa centrală, alături de deputatul PSD Brăila, au mai făcut cereri de renunţare la titlul de doctor alte 8 persoane care au obţinut doctoratul la ANIMV, toate acestea avându-l pe Gabriel Oprea drept conducător de doctorat.
