* expoziţia - alcătuită din 50 de planşe în care sunt prezentate cele mai frumoase specii ale acestei mari familii - Trochilidae, dar şi informaţii interesante cu privire la pasărea colibri - este deschisă publicului până în luna noiembrie * păsările colibri se hrănesc cu nectarul florilor şi fâlfâie din aripi cu o uimitoare iuţeală, de 50-70 de bătăi pe secundă
Iubitorii de natură şi nu numai sunt aşteptaţi, zilele acestea, la o interesantă incursiune în viaţa "păsărilor-muscă" - minunatele păsări colibri. Foto-expoziţia "Colibri", deschisă publicului brăilean la Secţia Ştiinţele Naturii a Muzeului Brăilei "Carol I" (Parcul Monument), poate fi vizitată până în luna noiembrie. Ea este alcătuită din 50 de planşe în care sunt prezentate cele mai frumoase specii ale acestei mari familii - Trochilidae, atent alese, dar şi informaţii interesante cu privire la pasărea colibri.
"Pe întreg continentul american trăieşte o mare familie de păsări, "bijuterii ale naturii" numite păsări colibri sau "păsări-muscă". Colibri fac parte din familia Trochilidae, o familie numeroasă alcătuită din peste 400 de specii. Această vieţuitoare atât de mică, colorată în nuanţe de verde metalizat sau maro, a reuşit să stârnească fascinaţia oamenilor prin modul de viaţă şi prin frumuseţea ei aparte. Numele de «colibri» provine din limba unui trib de amerindieni, Tainos, şi se traduce prin "pasărea zeilor", a precizat dr. Nicolae Onea, şeful Secţiei Ştiinţele Naturii.
Potrivit sursei citate, păsările colibri sunt foarte utile în procesul de polenizare, existând anumite specii de plante care nu pot fi polenizate decât cu ajutorul acestor păsări fascinante. Sunt singurele păsări care se hrănesc cu nectarul florilor, asemeni muştelor, bondarilor şi fluturilor, având ciocul şi limba adaptate acestui tip de hrană. Pentru a se putea opri să soarbă nectarul unei flori, micile păsări fâlfâie din aripi cu o uimitoare iuţeală, de 50-70 de bătăi pe secundă.
Păsările colibri reprezintă, totodată, o adevărată concurenţă pentru insecte datorită atracţiei lor pentru nectarul dulce al florilor, cât şi prin dimensiunile lor reduse şi culorile irizate ale penajului. Datorită modului lor specific de a se hrăni în zbor alergând din floare în floare, colibri se aseamănă mai mult cu fluturii de noapte, cu care sunt adesea confundate, îndeosebi cu Macroglossum stellatarum sau Sphinx colibri, fluture care migrează şi în România.
Pasărea colibri consumă zilnic o cantitate de sucuri de două ori mai mare decât greutatea proprie şi cad într-o stare de "toropeală" pe timpul nopţii sau în perioadele reci ale zilei, timp în care frecvenţa cardiacă şi respiratorie sunt radical încetinite, de asemenea şi consumul de energie. Colibri zboară cu o viteză de 47-95 km/h, viteză uluitoare pentru nişte păsări atât de mici. Totodată, sunt singurele păsări care pot zbura înapoi cu aceeaşi sprinteneală de săgeată. Deoarece îşi pot roti aripile în cerc, acestea pot zbura înainte, înapoi, sus, jos, lateral, în zig-zag sau pot să stea pur şi simplu suspendate în aer.
"Datorită consumului mare de energie, cauzat de rapida şi neîntrerupta fâlfâire a aripilor, inima păsărilor colibri este mare în raport cu greutatea corpului (2,4%). Cuiburile minuscule sunt adevărate bijuterii: nu întrec mărimea unei coji de nucă sau a unui degetar mai larg şi sunt construite cu măiestrie din bucăţi de muşchi, licheni, fire de mătase lipite între ele cu fire de pânză de păianjen şi căptuşite în interior cu puf. În ele vor fi depuse două ouă albe care vor fi clocite şi îngrijite cu devotament de către femelă, până când puii vor creşte şi se vor putea hrăni singuri. Toate păsările sunt creaturi fascinante, însă există multe caracteristici neobişnuite ale păsărilor colibri care fac aceste păsări uimitoare, chiar şi pentru ornitologii cei mai experimentaţi", a mai precizat dr. Nicolae Onea.
