Analiza situaţiei sistemului de învăţământ a scos la iveală faptul că acţiunile de formare continuă organizate în şcoli sunt considerate neinteresante de cadrele didactice din mediul rural, iar profesorii nu vin la aceste activităţi.
Activităţile de formare continuă se concretizează prin acţiuni la nivelul şcolii organizate de Consiliile profesorale, Consiliul de Administraţie, colectivele de catedre pe specialităţi şi Comisiile Metodice. O altă formă de perfecţionare au reprezentat-o activităţile din cadrul cercurilor pedagogice, coordonate de către inspectorii şcolari, a căror planificare şi evidenţă se face prin elaborarea de către CCD a Programului de activitate. La aceste cercuri pedagogice, considerate ca fiind cea mai bună metodă prin care cadrele didactice pot face schimburi de experienţă, s-a remarcat prezenţa redusă a cadrelor didactice din mediul rural şi valorificarea scăzută a competenţelor cadrelor didactice care au urmat cursuri de formare.
