Din punct de vedere teatral, demisia anunţată ieri de premierul Victor Ponta a avut efectul unei premiere inedite: surpriza a fost totală. Chiar şi pesediştii au fost prinşi pe picior greşit. Cu excepţia liderului partidului, Liviu Dragnea, care a încercat, chiar, să "fure startul", anunţând primul că Ponta va depune mandatul. Surprinşi au fost şi PNL-iştii, dar şi celelalte partide politice.
Din punct de vedere politic, decizia lui Ponta a bulversat clasa politică, obligând la acţiuni imediate şi asumare de responsabilitatea cu precădere din partea unei opoziţii, care a părut oarecum dezorientată şi absolut nepregătită, deşi a cerut constant plecarea lui Ponta. „Oamenii simt nevoia de mai mult şi ar fi mare greşeală din partea mea să ignor acest lucru. Nu vreau şi nu cred că este corect să las această responsabilitate nici pe seama celor care au fost în teren, nici pe seama primarilor, secretarilor de stat, miniştrilor. Sunt gata să fac eu acest gest pe care o parte importantă din societate îl aşteaptă şi, evident, începând cu ziua de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru, implicit şi al Guvenului", a declarat premierul. Ponta a precizat că, de-a lungul anilor, ca politician, a dovedit că rezistă la orice bătălie cu adversarii politici. „Niciodată, însă, nu mă bat cu oamenii. Şi cred că ar fi o mare greşeală şi cred că am avea toţi de suferit", a spus premierul demisionar.
Va fi un guvern interimar
La multe ore a venit şi reacţia preşedintelui Klaus Iohannis. „În ultimele săptămâni, lucrurile au luat o turnură care a dus la evenimentele pe care le-am consemnat astăzi. În data de 20 octombrie a avut loc un accident: poliţistul Bogdan Gigină, care conducea o coloană oficială, a murit într-un accident. După zece zile, a avut loc tragedia de la clubul Colectiv. Această tragedie a afectat nervul naţiunii. Oamenii au aşteptat acţiuni, au aşteptat rezultate, au aşteptat demisii din partea unor policieni care au eşuat", a spus Iohannis. „În fine, târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple", a subliniat el şi a anunţat că vrea ca în cursul acestei săptămâni „să finalizez prima rundă de consultări politice. Vom avea un Guvern interimar, vom avea o soluţie pe care o voi comunica atunci când ea se cristalizează".
UDMR vrea la guvernare
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că depunerea mandatului de către premierul Victor Ponta a fost „o alegere corectă şi normală". „Eu cred că e important să fie consultări cât mai repede la Cotroceni, aşteptăm în orice moment o invitaţie din partea preşedintelui Iohannis şi sunt câteva variante. Prima ar fi ca actuala coaliţie să meargă mai departe cu un alt premier, este o variantă pe care eu nu aş susţine-o şi nu cred că este o soluţie bună; altă variantă este o coaliţie din actuala Opoziţie plus cei care vor vota cu un nou Guvern, inclusiv un guvern minoritar; altă variantă - un Guvern tehnocrat, care pregăteşte alegerile de anul viitor, şi dizolvarea Parlamentului, ultima soluţie în cazul în care nu se poate ajunge la o majoritate pentru a pune un guvern", a spus Kelemen Hunor. Întrebat dacă UDMR este interesată să intre la guvernare, Hunor a spus că nu exclude această variantă.
PNL vrea alegeri anticipate
Partidul Naţional Liberal propune organizarea de alegeri anticipate, în urma demisiei lui Ponta, a anunţat miercuri copreşedintele PNL Alina Gorghiu. „Nu e o surpriză pentru nimeni că astăzi PNL solicită alegeri anticipate. Solicităm asta încă din ianuarie 2015. (...) Credem că azi cel mai rezonabil şi mai echilibrat lucru şi care vine în aşteptarea solicitărilor societăţii civile nu e altceva decât soluţia alegerilor anticipate printr-un acord politic", a declarat Gorghiu. Ea a menţionat că acesta este mandatul cu care PNL merge la consultările cu şeful statului, iar „dacă există bunăvoinţă şi puţin respect faţă de cetăţean" printr-un acord politic se poate rezolva această criză.
„Nu avem voie nici eu, nici Vasile Blaga, nici colegii noştri, nici alţi lideri din Parlament sau din Guvern, nu avem voie niciunii dintre noi să rămânem indiferenţi la opinia publică. (...) Vom face noi primul pas şi vom iniţia dialog cu liderii partidelor politice parlamentare pentru a vedea dacă se poate contura această opţiune (...) în acord cu solicitările societăţii româneşti din acest moment", a adăugat Gorghiu. „Îl vom suna pe domnul Dragnea, o să-l sunăm şi pe domnul Tăriceanu, o să-i sunăm pe toţi să le spunem care e punctul nostru de vedere şi sperăm că vom găsi deschidere la o formulă care (...) înseamnă un nou Parlament legitimat prin votul popular", a declarat Gorghiu.
Ce spun analiştii politici
Analistul Cristian Pârvulescu a afirmat că propunerea PNL privind organizarea de alegeri anticipate în baza unui acord politic este riscantă şi ar putea fi declarată neconstituţională de Curtea Constituţională. „Nu sunt convins că alegerile anticipate în forma propusă de PNL, şi anume pe baza unui acord politic, este constituţională. Când spun aceasta mă bazez pe faptul că o formulă relativ asemănătoare folosită în Germania a fost declarată de Curtea Constituţională germană neconstituţională. Altfel spus, o formulă de alegeri anticipate care nu este prevăzută de Constituţie este foarte riscantă, dincolo de faptul că acordul politic este, probabil, dificil de obţinut, dacă nu, imposibil", consideră Cristian Pârvulescu. Potrivit acestuia, Constituţia prevede alegeri anticipate doar într-o anumită ipoteză.
Următorul premier trebuie să aibă abilităţile pe care politicianul român nu le are, iar un astfel de om nu va fi uşor de găsit, a apreciat Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE). „Nu va fi uşor de găsit un om care să întrunească toate abilităţile, dar nu are un scaun foarte fierbinte de ocupat... Acum intrăm în aplicarea teoriei în managementul unei ţări în care managerul de succes are şi abilităţi de lider social, cultural şi aşa mai departe", a spus Mitroi.
Strada ştie ce vrea
PSD vrea în continuare păstrarea actualei coaliţii de guvernare şi va propune un premier, nefiind de acord cu alegerile anticipate. La fel spune şi Tăriceanu, care crede că actuala coaliţie îşi poate duce mandatul până la finele anului 2016. UNPR, la rândul său, se vede în continuare la guvernare, chiar dacă fără Oprea ca membru al unui viitor guvern, aşa cum de altfel a şi anunţat acesta.
Însă planurile politicieilor sunt cu totul paralele faţă de ceea ce vor tinerii care protestează în stradă. Aceştia nu vor să mai audă nici de PSD, nici de UNPR, nici de PNL. Vor un guvern tehnocrat, format din specialişti, care să pună bazele unui sistem de guvernare bazat pe profesionalism şi competenţă. Protestele vor continua în fiacare seară, cel puţin în această săptămână.
