Mergi la conţinutul principal
PROIECT DE ŢARĂ

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, cheia reindustrializării României

* cum au gândit specialiştii PSD funcţionarea FSDI, de unde va avea bani, ce va face cu ei şi care va fi impactul în Economia României, explică deputatul Mihai Tudose, preşedintele Comisiei de Politici Economice din Camera Deputaţilor

 

Programul economic al PSD se „învârte” în jurul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, o noutate pentru România. Nu este doar o noutate ci şi baza de la care, susţine PSD, se va reporni reindustrializarea României, dacă social democraţii vor prelua guvernarea după 11 decembrie. După cum se ştie, în câteva episoade, deputatul Mihai Tudose, preşedintele Comisiei de Politici Economice din Camera Deputaţilor şi fost ministru al Economiei în Guvernul Ponta, a prezentat viziunea PSD cu privire la reindustrializarea României. Noţiunea de „fond”, după nefericitele experienţe ale românilor din trecut, a ridicat semne de întrebare şi suspiciune din partea cititorilor. În acest context, Mihai Tudose ne-a transmis un material, cu detalii mult mai ample. Iată explicaţiile fostului ministru al Economiei, unul dintre specialiştii care a lucrat la proiectul de ţară al PSD:

 

Ce este FSDI?

„Este un fond de investiţii, deţinut 100% de stat, după modelele existente în Franţa, Italia, SUA sau Norvegia.

FSDI va cuprinde acţiunile deţinute de stat în circa 200 de companii. Valoarea totală a activelor companiilor ce vor fi incluse în FDSI este de aproximativ 45 de miliarde lei. Prin preluarea acţiunilor de către FSDI, statul renunţă la dividendele aferente, în sensul că ele nu vor mai fi încasate anual la bugetul de stat, ci vor alimenta FSDI.

Echivalentul sumelor ce nu vor mai fi încasate la buget va fi de 2,5 miliarde lei anual, o sumă echivalentă cu 0,25% din PIB, însă după cum se va vedea mai jos aceasta va fi compensată de efectele generate în economie de FDSI, care vor aduce mai multe venituri la bugetul de stat”, explică Mihai Tudose.

Deosebirea de Fondul Proprietatea şi de alte fonduri de investiţii

Sursa citată explică faptul că FSDI este un instrument complet diferit faţă de Fondul Poprietatea care a fost constituit cu scopul despăgubirii persoanelor cărora le-au fost confiscate proprietăţile în mod abuziv în timpul regimului comunist.

„Spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiţii, FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând apoi să fie susţinute pe pieţele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu, şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile”, declară fostul ministru al Economiei.

În afară de consolidarea companiilor de stat, FSDI mai are două obiective majore:

»     Finanţarea proiectelor strategice, precum autostrăzi, căi ferate rapide, spitale etc.

»   Înfiinţarea de noi companii în zonele mai slab dezvoltate ale ţării astfel încât să stimuleze dezvoltarea economiei locale, prin crearea unor ecosisteme economice.

 

De unde vor veni banii FSDI?

La această întrebare, parlamentarul răspunde că specialiştii PSD au  prevăzut 4 surse de venit care vor alimenta FSDI:

- Dividende – în următorii 4 ani, FSDI va încasa dividente în valoare totală de aproximativ 10 miliarde lei (bani care altfel ar fi fost încasaţi la bugetul de stat, fără a avea însă o destinaţie precisă).

-  Emiterea de obligaţiuni, care vor fi cumpărate de alte fonduri de investiţii, în special de fondurile de pensii private care în prezent au în portofoliu 35 de miliarde lei şi care ar fi interesate să investească în obligaţiunile FSDI, care vor avea un randament mai bun. Din această sursă se estimează că în următorii 4 ani, se vor obţine venituri de 25 miliarde lei.

-   Atragerea altor parteneri, în special din mediul privat, care să participe alături de FSDI la proiectele investiţionale (cum ar fi construcţia de autostrăzi, de pildă). S-a estimat că în următorii 4 ani, FSDI va putea atrage investiţii de 25 miliarde lei.

-   Valorificarea unor active neperformante – în special unităţi dezafectate din turism, care pot fi vândute cu condiţia unei investiţii şi reabilitări ulterioare vânzării de către investitorul privat. Din astfel de active, FSDI poate obţine în următorii 4 ani o sumă de circa 1 miliard lei.

 

În ce domenii va face investiţii FSDI?

- Autostrăzi, căi ferate rapide şi proiecte energetice (dar care nu sunt prinse pe fonduri europene). „Construcţia de autostrăzi va fi principala zonă de investiţii vizată de FSDI. Având în vedere sursele de venituri arătate mai sus, va fi pentru prima oară când Guvernul va avea un instrument care poate asigura finanţarea certă a autostrăzilor, astfel încât să avem garanţia că un proiect început va putea fi dus la capăt fără riscul blocării sau al unor amânări pe parcurs”, declară fostul ministru al Economiei.

Sursa citată precizează că există două căi prin care vor fi realizate investiţii în acest domeniu:

A) FSDI formează un consorţiu cu bănci de renume mondial (BERD, BEI, Banca Mondiala). „Consorţiul va selecta o companie de proiecte prin care vor asigura finanţarea. Această companie va face studiile de prefezabilitate şi proiectul tehnic, va executa autostrada, iar apoi o va întreţine şi o va exploata pe o perioadă de 30 de ani, în care va încasa taxa de autostradă”, explică Tudose.

B) FSDI creează o companie de proiecte pe care o va deţine în totalitate. Compania de proiecte se va asocia cu fonduri de investiţii private, constructori, bănci de dezvoltare, în care FSDI poate fi acţionar cu maxim 49%. Acest consorţiu va participa la licitaţii de tip parteneriat public privat (PPP) cu CNADNR. Partenerul privat exploatează autostrada o perioadă de timp, la finalul căreia, dacă nu şi-a recuperat investiţia, va primi de la CNADNR diferenţa rămasă şi o cotă de profit”, continuă parlamentarul.

Capitalizarea şi încurajarea firmelor deţinute de FSDI pentru a face investiţii şi pentru achiziţionarea unor alte companii de acelaşi profil

Energie – în special în construcţia de hidrocentrale.

- Sisteme de irigaţii – construcţia de aducţiuni de apă.

- Construcţia de spitale

- Cercetare inovare.

- Capitalizarea CEC şi Eximbank.

 

Cum va contribui FSDI la dezvoltarea ţării?

Răspunde tot Mihai Tudose: „FSDI va construi fabrici noi (proiecte greenfield) în zonele mai slab dezvoltate unde nu sunt mulţi investitori.

În funcţie de resursele naturale existente şi de specificul zonei, se vor realiza unităţi de producţie în principal în următoarele domenii: procesare legume-fructe, procesare legume, metalurgie, îmbuteliere apă minerală, produse farmaceutice, producţia de componente pentru industria de apărare etc.

Aceste fabrici pot fi construite şi prin asocierea dintre FSDI cu investitori privaţi, administraţii publice locale, fonduri de investiţii etc.

Concomitent cu construcţia noilor unităţi de producţie, prevede programul PSD, Guvernul va sprijini înfiinţarea start-up-urilor şi va susţine IMM-urile din zonă care să deservească fabrica nou construită de FSDI.

„Scopul este de a crea ecosisteme economice care să contribuie la dezvoltarea economiei zonale, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de venituri mai mari pentru angajaţi, dar şi către autorităţile locale”, declară Mihai Tudose.

Alt element de noutate este că după plasarea noilor fabrici pe poziţii de profitabilitate şi eficienţă economică, „FSDI va vinde aceste unităţi de producţie către investitorii privaţi, iar din banii obţinuţi va relua ciclul şi va înfiinţa alte companii”.

 

Cum va fi asigurată transparenţa funcţionării FSDI?

 

Listarea pe BVB

„Unul dintre cele mai bune mijloace de a asigura transparenţa FSDI va fi listarea la Bursa de Valori Bucureşti a companiilor din portofoliu. După cum se ştie, listarea la bursă implică publicarea şi transparentizarea datelor şi activităţilor unei companii.

În acest sens, FSDI va lista anual pe bursă cel puţin 10% din companiile deţinute. De reţinut că în companiile strategice (ex. Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Metrorex, Tarom etc.) participarea FSDI nu va coborî sub 51%”, explică fostul ministru al Economiei.

 

Management transparent selectat pe criterii de performanţă pe baza OUG 109

FSDI va avea două organe de conducere:

Consiliul de Supraveghere  compus din 9 membri selectaţi prin proceduri transparente, pe baza experienţei profesionale şi a programului de management propus. „Activitatea Consiliului va fi evaluată anual pe baza unor indicatori de performanţă stabiliţi de Guvern. De asemenea, Consiliul va fi obligat să prezinte public un raport anual privind performanţa economică a Fondului. Totodată evaluarea activităţii FSDI se va face anual de către o companie de audit cu reputaţie internaţională”, precizează Tudose.

Comitetul Director   compus din 5 membri selectaţi pe baza experienţei lor în diverse domenii de activitate, pe baza principiilor de bună guvernanţă. Aceştia vor asigura conducerea executivă a Fondului.

 

Principalele efecte în economie în următorii 4 ani

„Până în 2020, PIB va avea o creştere suplimentară de Â20 miliarde lei. Tot până în 2020, la Bugetul de stat se va acoperi pierderea din neîncasarea dividendelor pentru acţiunile ce vor fi incluse în FSDI, iar mai mult decât atât, la finalul perioadei se va înregistra o creştere suplimentară de Â6 miliarde lei.

Prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, până în 2020, activitatea FSDI va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de FSDI”, încheie Mihai Tudose prezentarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, gândit de specialiştii PSD.

 

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro