România, cândva considerată una dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, a devenit o platformă de testare a luptei anticorupţie, iar condamnările unor persoane cunoscute au transformat percepţia publică asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Considerată cândva un tigru de hârtie creat ca o condiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană, DNA este acum percepută ca un adversar de temut chiar şi pentru cei mai puternici politicieni ai ţării, comentează Financial Times (FT), într-un articol preluat de agerpres.ro.
Victor Ponta, premierul de centru-stânga, a fost acuzat în această lună pentru o serie de fapte printre care fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, spălare de bani şi conflicte de interese, fapte care ar fi fost comise în perioada în care a lucrat ca avocat, în 2007 şi 2008. Averea lui Ponta a fost pusă sub sechestru, iar câţiva dintre colaboratorii săi, printre care fostul său asociat Dan Şova şi fostul ministru de finanţe Darius Vâlcov, se confruntă şi ei cu acuzaţii de corupţie. Toţi trei neagă acuzaţiile respective.
Punctul de cotitură
Ponta este primul prim-ministru în exerciţiu din România care este pus sub acuzare, notează Financial Times, care adaugă faptul că primul caz care a arătat întâia oară forţa DNA este cel al fostului premier Adrian Năstase, care a fost condamnat în 2012 pentru strângere ilegală de fonduri şi în 2014 pentru luare de mită. Acum, în mandatul Laurei Kovesi, un procuror de 42 de ani şi fostă componentă a echipei naţionale de baschet, care conduce DNA din 2013, performanţele instituţiei cresc rapid, având anul trecut peste 1.000 de condamnări, continuă publicaţia britanică.
„Rezultatele sale au început să atragă atenţia unor ţări afectate în mod asemănător de corupţie, precum Grecia, Bulgaria şi Croaţia, unde interesul pentru modul în care procurorii anticorupţie din România au devenit aşa de puternici este din ce în ce mai mare. De la crearea sa, în 2002, DNA a primit un sprijin internaţional solid de la Comisia Europeană, care a făcut din progresele în combaterea corupţiei o condiţie a aderării la Uniunea Europeană, dar şi de la SUA. Ca ministru al justiţiei, Monica Macovei a relansat agenţia sub o nouă conducere, în 2005. Însă punctul de cotitură a fost o schimbare în Codul Penal în 2009-2010 care le-a conferit procurorilor puteri sporite în privinţa anchetării şi a arestării. Atunci când DNA l-a urmărit pe Adrian Năstase în 2012, s-a demonstrat că a putut folosi eficient aceste noi instrumente - şi, în mod esenţial, a urmărit în justiţie personaje importante fără teamă de represalii", apreciază FT.
Administraţia publică, paralizată
În condiţiile îmbunătăţirii performanţelor privind condamnările, vocile publice care solicită responsabilitate politică rămân neînduplecate, iar DNA este sprijinită ferm de preşedintele Klaus Iohannis - fost primar de centru-dreapta al municipiului Sibiu -, care l-a învins pe Victor Ponta în cursa prezidenţială din noiembrie anul trecut. Zelul DNA a atras şi critici, oponenţii susţinând că o rată a condamnărilor de 90% este mai degrabă caracteristică Phenianului decât Bucureştiului.
Campania anticorupţie are şi consecinţe nedorite; teama de condamnări a paralizat administraţia publică, susţine un om de afaceri, care avertizează că funcţionarii de nivel mediu au oprit acordarea de contracte publice pentru a evita eventuale anchete. Pentru unii, procurorii români au devenit prea puternici, iar anchetele lor prea ample. În toamnă, parlamentarii vor discuta propunerile de limitare a aşa-numitelor arestări preventive, măsură pe care unii o consideră a fi menită să mai taie din aripile DNA.
„Totuşi, activitatea Laurei Kovesi se bucură de un sprijin de 65% în rândul unui electorat obişnuit de mult timp să vadă politicieni care se îmbogăţesc în pofida salariilor lor modeste. Mulţi văd în această campanie anticorupţie curăţarea mult aşteptată a unei clase politice care a păstrat reţeaua clientelară din timpul comunismului pentru mai bine de două decenii de la execuţia fostului dictator Nicolae Ceauşescu", conchide FT.
