• Dorin Oprea, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat, recent, la Brăila, o serie de noi reguli în privința finanțărilor viitoare pentru proiectele fermierilor • cel mai important este faptul că fermierii vor pune serios bani de acasă și vor primi doar 65% din valoarea proiectelor, fonduri nerambursabile • motivul ar fi că astfel ar fi mai responsabilizați • în plus, se încearcă direcționarea fermierilor în special către activități de procesare și condiționare și mai puțin spre exportul de mărfuri • în acest context s-a vorbit și despre directivele Uniunii Europene privind creșterea și consumul de insecte • deputatul Alexandru Popa este dispus să crească gândaci și nu porci, dacă va fi mai rentabil, dar nu-i va mânca
Alexandru NECULA
Se schimbă regulile jocului atunci când vine vorba despre finanțarea din fonduri nerambursabile în cazul proiectelor propuse de agricultorii români și implicit de fermierii din Brăila. Scopul principal este încurajarea celor care doresc să se concentreze pe procesare și condiționare în mod special și mai puțin pe a-și vinde marfa la export. Asta a dorit să sublinieze Dorin Oprea, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aflat recent într-o vizită la Brăila pentru a participa la o conferință de presă alături de președintele liberalilor brăileni, deputatul Alexandru Popa.
Dorin Oprea a dorit să anunțe la Brăila o serie de măsuri pregătite pentru agricultori în vederea accesării viitoarelor finanțări, precum și anumite schimbări la programe mai cunoscute în legătură cu ponderea banilor acordați. Sursa citată a atras atenția că valorile în general sunt mai mari, însă și cofinanțările din partea fermierilor trebuie să fie ceva mai ridicate decât au fost până nu demult.
”În acest an, trebuie să deschidem prin PNS (Planul Național Strategic 2023-2027) un număr de 27 de măsuri. Cele mai importante și mai căutate măsuri. Cum ar fi «Tânărul fermier» care a suferit o mică schimbare, de exemplu. Dacă înainte se accesau 50.000 euro prin «Tânărul fermier», 100% bani nerambursabili, acum se accesează 70.000 euro. Dar a apărut o condiție nouă la această submăsură. Înainte se verifica doar ca fermierul respectiv, care accesa, să comercializeze în valoare de 30% din producție ca sumă. Deci 30% din prima tranșă. Acum PNS este axat foarte mult pe investiții și insistăm ca fermierii - tineri sau experimentați -, să investească foarte mult în fermele lor mici, mijlocii și mari. Și 40% pe această submăsură, din banii din prima tranșă, care ca valoare înseamnă undeva la 50.000 euro, vor trebui să o investească în ferma proprie”, a explicat Oprea.
Directorul AFIR a mai precizat că în prezent se lucrează la ghidurile de finanțare și că forma finală a tuturor acestor măsuri ar trebui să fie prezentată undeva în această toamnă. Oprea a punctat că se așteaptă acordul autorității de management în privința criteriilor de eligibilitate și a punctajelor și că deși ar mai putea apărea mici întârzieri, nu ar trebui să fie vorba de mai mult de o lună de zile.
”Ne-am axat foarte mult pe acest PNS pe investiții. Și măsurile, de exemplu în zootehnie, care erau finanțate cu 1,5 milioane în celălalt exercițiu financiar, acum sunt finanțate cu 2 milioane. Dacă fermierii vor să își dezvolte actuala fermă pentru utilaje pot să acceseze până la 300.000 euro. Într-adevăr, intensitatea pe care noi o acordam înainte nu mai este aceeași. Veneam cu 90% din valoarea proiectului, fermierul cu 10%. Acum intensitatea pe care noi o asigurăm prin fonduri este de 65%. Asta înseamnă că fermierul trebuie să vină cu 35%. Cumva îl responsabilizăm mai mult. Pentru că de-a lungul timpului am observat că dacă a investit doar 10% i-a fost mai ușor să renunțe în momentul în care i-a fost greu. În momentul când investești o sumă mai mare, nu te lași păgubaș, nu te dai bătut, mergi până la capăt, termini proiectul și aduci plusvaloare în zona respectivă”, a explicat Oprea motivul pentru care s-a dorit ca fermierii să pluseze cu mai mulți bani decât o făceau în trecut.
Milioane de euro în procesare și condiționare
Dorin Oprea a mai anunțat că finanțările cele mai mari se vor acorda pentru investiții în procesare și condiționare. Acestea ar putea ajunge chiar și la 10 milioane euro. Și chiar dacă fondurile acordate sunt în procent de 65%, restul banilor până la 100% revenind fermierilor, directorul ANIF a adăugat că acest lucru îi va impulsiona pe aceștia să nu își abandoneze ușor proiectele, în cazul în care lucrurile nu ar decurge bine din prima.
”Vreau să subliniez și faptul că finanțăm de această dată serios investițiile în procesare și condiționare. Dacă înainte erau finanțate cu 1,5 milioane euro, acum se pot accesa până la 7 milioane euro, pe panificație până la 10 milioane euro. Știți foarte bine, în ultimii doi ani s-a tot discutat că exportăm materie primă. Că toată ziua exportăm grâu. Și Brăila exportă, Constanța și toată zona asta. Asta făceau. Dar pentru a-i stimula pe fermieri să nu mai facă acest lucru, s-au alocat sume foarte mari pentru ei să acceseze. Vă dați seama că dacă discutăm de 7 milioane euro, 10 milioane euro, este într-adevăr un ajutor. Este foarte adevărat că intensitatea este de 65% și că fermierii trebuie să completeze cu o sumă serioasă. Dar cumva ne asigurăm că vor face procesare, că nu mai exportăm materie primă și că producem noi. Că băgăm în alimentație, ca să zic așa, produsele noastre nu le mai importăm de afară”, a declarat directorul.
Și pentru irigații se vor aloca mai mulți bani, a mai punctat sursa citată, cu precizarea că Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) li se vor acorda finanțări integrale în timp ce pentru proiectele individuale va fi nevoie de cofinanțări.
”Lucru foarte binecunoscut în Brăila, fiindcă au nevoie de irigații. Avem o alocare financiară totală de 400 milioane euro. Am crescut și valoarea. Știți problema cu prețurile, că au crescut. Nu mai finanțăm doar 1 milion de euro, dăm până la 1,5 milioane euro pentru fiecare OUAI. Aceste sume sunt 100% suportate de către AFIR. Nu se vine cu cofinanțare. Și o măsură nouă vizavi de irigații, pe care o adăugăm, pentru fermieri, care nu sunt în forme asociative de udători de apă - asta însemnând OUAI-urile -: pot să acceseze până la 500.000 euro pentru ferma respectivă, ca să irige. Depinde cât de mare este suprafața. Dar acolo vorbim de cofinanțare iarăși 65% cu 35%. Doar OUAI-urile beneficiază de 100% finanțare”, a mai spus Oprea.
Tot prin AFIR și primarii vor putea accesa fonduri pentru reabilitarea drumurilor comunale, însă prioritare la ministerul Agriculturii sunt drumurile de exploatație.
”Pentru publici, primăriile sau comunele vor putea să acceseze în momentul în care lansăm ghidurile drumuri de exploatație, drumurile agricole. 100 milioane euro am alocat acolo. Iar pentru drumurile comunale sunt 200 milioane euro. Valoarea maximă a proiectului este de 1 milion euro. Deci cam 200 de primării - să sperăm că și din Brăila vor fi -, ar putea accesa în acest exercițiu bugetar și pe drumurile comunale. Iar pe drumurile agricole, 100 pentru că nu sunt decât 100 milioane”, a explicat acesta.
Directorul AFIR a punctat că nu s-au alocat sume mai mari pe acest sector, deoarece autoritățile locale au posibilitatea să se îndrepte și către alte tipuri de finanțări pentru așa ceva, prin ministerul Dezvoltării și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Fermierii brăileni, interesați de programele AFIR
Asta a susținut atât directorul Agenției, cât și deputatul-fermier Alexandru Popa, prezent la conferința de presă. Oprea a precizat că au fost programe care s-au bucurat de succes în ultimii ani și că întotdeauna fermierii au accesat toți banii disponibili. Dorin Oprea a mai adăugat că în general se depun cam 4.000 de cereri în condițiile în care există finanțare pentru 700 de astfel de proiecte.
”Și în trecut au fost accesate multe proiecte pe programul «Tânărul fermier», cel mai mare bazin legumicol din Județul Brăila aflându-se în partea Jirlău – Vișani – Galbenu, acolo cred că 70% din proiectele pe fonduri europene accesate de județul Brăila au mers în acea zonă. Pentru că bazinul legumicol favorizează accesarea de fonduri europene pe măsura 4.2. Toți care au accesat sunt tineri. Pentru că este o condiție să ai până în 40 de ani pentru a putea accesa această măsură. Dacă ai peste 40 de ani, este scris destul de clar în ghid, nu poți accesa acești bani europeni. Cât despre OUAI-uri, organizații ale udătorilor, în județul Brăila, din informațiile pe care le am în acest moment, au fost accesate undeva la 160 milioane euro de la început, de când au fost deschise fondurile europene. De la SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development), măsura 4.3 și ce a mai urmat. Brăila, știți destul de bine, este un județ privilegiat, 50% din suprafața irigată efectiv aflându-se în județul nostru”, a declarat, la rândul său, Popa.
Parlamentarul a mai precizat că în ultima perioadă a primit cereri din partea tinerilor fermieri din județul nostru, astfel că a luat decizia ca în viitorul apropiat să organizeze trei centre zonale în Brăila și întâlniri edificatoare privind măsurile care urmează să fie luate.
”Cred că în două-trei săptămâni o să organizăm trei centre zonale – unul va fi la Făurei, să atingem tot bazinul legumicol de la Jirlău-Vișani, unul la Movila Miresii și cred că unul la Stăncuța sau Viziru. Pentru informarea tinerilor fermieri vizavi de măsurile care urmează. O să îl invit și pe domnul director AFIR și câțiva colegi care sunt experți în accesarea de fonduri europene. Le vom veni în sprijin și vom fi alături de dumnealor cu tot ceea ce au nevoie. Știți că eu am o legătură destul de strânsă cu fermierii și că voi fi alături de ei să îi ajut să acceseze fonduri europene. Cred că experiența este de partea mea acolo”, a mai adăugat Popa.
Tot ca măsuri de succes, directorul AFIR a dorit să mai precizeze și faptul că în ultimii ani, prin accesarea fondurilor Agenției, foarte mulți fermieri și-au achiziționat utilaje noi și și-au înnoit parcurile auto agricole, astfel că producția a fost mai bună.
”Ați văzut creșterile de recoltă. Nu se datorează doar faptului că avem irigații sau că plouă, ci și faptului că avem cu ce să recoltăm. Ce a făcut fermierul? Primul lucru, cel mai simplu, l-a dus la export. Ok. L-am ajutat să își crească sau să își înnoiască parcul auto agricol. Acum îl ajutăm să facă procesare. În următorii șase ani de zile acesta va fi drumul. Noi ca autoritate de management așa vom gândi lucrurile, așa se va gândi punctajul, așa se vor departaja fermierii, că proiecte vor fi mult peste valoarea finanțată și vor avea câștig de cauză cei care își asumă că investesc și că produc aici la noi în țară și că nu mai exportă materie primă. În felul acesta nu o să mai avem nevoie să importăm. Dar se face în ani. E adevărat că se cere peste noapte. Dar nu avem cum. Prin lucru, prin muncă. Statul poate să îi educe, dar durează”, a mai completat Oprea.
Alexandru Popa, dispus să crească gândaci pentru export
Tot cu această ocazie s-a discutat în cadrul conferinței și despre directivele venite dinspre Uniunea Europeană privind consumul produselor ce au la bază insecte în Europa și deja celebra făină din greieri. Directorul AFIR Dorin Oprea a dorit să atragă atenția că fermierii români nu ar trebui să se streseze prea tare, deoarece nu discutăm decât despre niște recomandări.
”Da, UE dă niște directive. Noi trebuie să respectăm acele directive și să găsim soluții în același timp să ajutăm fermierii români. Vom găsi soluțiile și s-au găsit la minister, cu siguranță, în așa fel încât să nu forțezi fermierul să facă nu știu, cultură de habar n-am. Nu! Fermierii noștri or să rămână la ceea ce știu ei să facă foarte bine, nu o să schimbe culturile peste noapte. Unde într-adevăr ei trebuie să aibă mai multă grijă și noi trebui să îi educăm, este la protecția mediului. Și am primit și bani pentru acest lucru de la Ministerul Agriculturii - eu nu vorbesc de Ministerul Mediului -, prin Uniunea Europeană. Să avem grijă să nu pierdem apa din sol. Ați auzit de discuțiile cu împăduriri, cu perdele forestiere. De aia se fac. Pentru că dacă tot defrișăm și facem numai culturi și nu mai avem perdele forestiere de nici o culoare, la un moment dat degeaba irigăm, că pământul nu o să mai aibă apă. Se deșertifică. Cum se vede în sudul Olteniei și în alte zone. Acolo e cel mai afectat”, a afirmat Oprea.
La rândul său, președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a dorit să intervină și să precizeze că deși el nu ar consuma așa ceva și nici familia sa nu o va face vreodată, nu ar avea vreo problemă din a-și îndrepta afacerea în această direcție, dacă ar ajunge la concluzia că este ceva profitabil.
”S-a făcut o întreagă dramă națională vizavi de creșterea gândacilor și povestea că în agricultura românească trebuie să rămânem pe porc. Eu vă vorbesc din punctul de vedere al unui fermier. Niciodată nu vom consuma, nici eu, nici cineva din familia mea făină din gândaci sau spre ce se mai tinde. Dar dacă mâine din punct de vedere financiar este viabil să cresc gândaci, ploșnițe și ce Dumnezeu mai spun ei să cresc, dacă mi se pare viabil pentru afacerea mea, cu siguranță voi crește și voi trimite la export. Nu trebuie să ne mai cramponăm de ideea că producem gândaci. Bun. Dacă vor veni vremurile așa, vom produce și gândaci. Românul tot la carnea de porc, de vită și de oaie va rămâne. Nu ne interzice nimeni să nu producem. Dar dacă eu cred că din punct de vedere economic e mai viabil să cresc gândaci, voi crește gândaci în loc de porci”, a conchis Popa.
